„Rabla 2026”, cârdășie deplină USR-PSD-PNL la prostit românii: Mii de solicitanți au fost blocați sau respinși printr-o șmecherie din aplicația AFM!

Programul Rabla 2026 este blocat pentru mii de aplicanți care doresc să achiziționeze scutere sau motociclete din cauza denumirii eronate a secțiunilor din aplicația Administrației Fondului pentru Mediu(AFM) „condusă” de Florin Bănică, fost gardian public înainte ca PSD să îi sufle în pânze spre funcții la Mediu. Eșecul penibil al acestui program național contrazice flagrant, punct cu punct, mai toate „calitățile” din cv-ul psd-istului care se recomanda la angajare cu o listă lungă de deochi. Asistăm astăzi însă la o cârdășie instituționalizată în contextul în care ministrul Mediului, usr-ista Diana Buzoianu își dedică un procent impresionant din timpul mandatului sau chiar al somnului, nu pentru reforme și măsuri concrete ci pentru postări despre intenții și critică la adresa altor incompetenți cărora însă le continuă metehnele rușinoase, le asigură somnicul în funcții și le continuă discursurile despre nimic. Ironia amară este că o bună parte din alegătorii USR se încadrează în rândul pasionaților de scutere și motociclete flituiți astăzi cu nesimțire fix de cei pe care i-au votat.

Orice om care a trecut prin școală primară știe că un scuter sau o motocicletă obișnuită are un motor termic (adică pe benzină). Ghidați de o logică simplă, mulți români au dat, luni, click pe secțiunea „Motor TERMIC” ca să își cumpere un scuter/motocicletă. Surpriză însă: în limbajul celor de la AFM, cuvântul „Motor” înseamnă, de fapt, „mașină”! În acest moment este de aflat câte mii de români au trimis contestații sau reclamații împotriva celor care le-au irosit timpul și banii pentru ca apoi să le refuze chiar și dreptul de a-și menține posibilitatea de achiziționare în condițiile în care o sumă apreciabilă din fondurile alocate pentru autoturisme a rămas încă disponibilă.

Pentru că aplicația este menită să tâmpească populația, sistemul refuză cu îndărătnicie să își repare greșeala fără teamă de consecințe. Dosarele românilor sunt respinse automat pentru că au pus actele de scuter la secțiunea de mașini. Banii s-au blocat, iar oamenii pierd finanțarea din cauza unui text scris greșit chiar de instituția statului, de cei care le încasează și le gestionează taxele și impozitele!

Presiunea însă prinde contur în aceste zile pentru că românii care au intrat luni pe site-ul AFM au fost duși în eroare de confuzia dintre secțiunile distincte „Motor termic” și „Rabla Motociclete”, fapt care a dus la respingerea multor dosare, pierderea mașinilor uzate și blocarea firmelor de casare REMAT. Autoritățile (i)responsabile refuză cu nesimțire, până la această oră, să publice, nu doar explicații cu ridicări din umeri și pasarea incompetenței în locul valizei de la ușă ci, în primul rând, soluțiile concrete de remediere pentru miile de plătitori de impozite și companii lăsate cu ochii în soare sub pretextul unei „greșeli” de formulare la nivelul unor analfabeți.

Procedurile de aplicare la Rabla, intenționat îngreunate. Cui îi folosește această situație?

Așa cum menționam pe DinPort.ro și anul trecut, procedurile de aplicare sunt intenționat îngreunate și părerea multora este că acest fapt are totuși niște fericiți câștigători.  Deși aplicația a fost concepută ca un instrument de digitalizare care, teoretic, ar fi trebuit să scutească populația de cozi la instituții cu funcționari obraznici, hăituială umilitoare în modul de aplicare și suspiciuni de corupție, realitatea se prezintă exact invers. Ca în fiecare an, cursa pentru a colecta certificatele necesare de la ANAF sau SPIT (n.r. în condițiile în care nici acolo digitalizarea nu funcționează în termeni civilizați și mulți români trebuie să se deplaseze în alte orașe pentru a scoate o hârtie după alte cozi pe la ghișee…) este dată de anunțarea sesiunii în presă. Evenimentul este mereu politizat, miniștrii în funcție încercând fiecare la momentul său să prezinte mincinos modul de funcționare și aplicare a programului drept un succes; în condițiile în care gurile marilor redacții depind de politic, criticile și dezbaterile serioase pe acest subiect sunt închise. Să nu uităm însă o întrebare esențială: cine și ce câștigă din acest haos instrumentat, indiferent de maimuțoii care se perindă pe la minister?

Cum a transformat ministerul Dianei Buzoianu programul „Rabla 2026” într-un coșmar birocratic pentru cetățeni și REMAT-uri

În timp ce presa centrală din România s-a grăbit să preia comunicatele triumfaliste emise de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, raportând mecanic cum „60% din buget a fost epuizat” în primele ore de la lansarea din 20 iulie, o mârlănie instituționalizată care lovește zdrobitor în buzunarul a milioane de români este trecută sub tăcere. Dincolo de statisticile de fațadă, platforma informatică a ascuns capcane majore de design terminologic și tehnic; acestea au blocat accesul cetățenilor de bună-credință la fonduri și au lovit direct în activitatea firmelor de casare (REMAT).

Prosteala din aplicație: Secțiuni cu nume aproape identice

Presa de massă a menționat doar faimosul blocaj legat de problemele posesorilor de noi cărți electronice de identitate, forțați de erori de sistem să parcurgă ghiduri publicate în ultimul moment pe Facebook de AFM. Ceea ce nu a apărut însă în spațiul public este viciul grav de proiectare a interfeței grafice (UI/UX) la selectarea programelor.
Astfel, pentru persoanele fizice, AFM a pus la dispoziție trei secțiuni distincte, cu denumiri care încalcă orice normă de claritate și tehnică legislativă:
  1. Rabla Motociclete Beneficiari Persoane Fizice
  2. Rabla Motor TERMIC Beneficiari Persoane Fizice
  3. Rabla Motor ELECTRIC Beneficiari Persoane Fizice
Prin această formulare, echipa tehnică din subordinea Dianei Buzoianu a inventat o nouă taxonomie auto, folosind cuvântul „Motor” ca o prescurtare analfabetă din punct de vedere tehnic pentru „Autoturism”. Într-o țară în care marea majoritate a scuterelor și motocicletelor funcționează cu motor termic (cu ardere internă), sute de utilizatori au selectat în mod perfect logic categoria „Motor TERMIC” pentru a-și achiziționa un scuter.
Consecința? Aplicația nu permite modificarea ulterioară sau corectarea erorilor materiale. Documentele atașate pentru scutere au fost introduse într-o bază de date paralelă, generând respingeri automate pe bandă rulantă și pierderea ireversibilă a finanțării, deși utilizatorii au acționat cu totală bună-credință.

Impactul de nuanță ascuns: Blocajul economic asupra centrelor REMAT

}n cadrul Programului Rabla început luni, aplicanților li se promitea un ecotichet de 18.500 de lei pentru cumpărarea unui autovehicul nou pur electric, 15.000 de lei pentru o mașină nouă plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice, 12.000 de lei pentru un vehicul nou cu sistem de propulsie hibrid sau 10.000 de lei pentru un vehicul nou cu sistem de propulsie termică ori pentru achiziționarea unei motociclete. 

Dacă daunele financiare ale persoanelor fizice sunt evidente din cauza deficiențelor amintite, efectul de domino asupra operatorilor de colectare și dezmembrări (centrele REMAT) a fost complet ignorat de presa controlată politic. Companiile de reciclare au fost prinse la mijloc în acest haos:
  • Tichete emise în gol: Cetățenii care au apucat să își caseze mașinile vechi, convinși că selectarea opțiunii „Motor Termic” le garantează subvenția pentru scuter, s-au trezit cu dosarele blocate. Companiile REMAT au rămas cu parcurile blocate de mașini distruse, fiind acum expuse unor litigii comerciale cu clienți care își cer vehiculele înapoi sau refuză finalizarea actelor.
  • Prăbușirea predictibilității: Într-o sesiune în care bugetul pentru motociclete s-a epuizat oficial în doar nouă minute, erorile din sistem au înghețat piața secundară a drepturilor de casare. Operatorii REMAT plătesc chirii logistice uriașe pentru spațiile de stocare, în timp ce deciziile administrative proaste blochează mii de mașini în proceduri lungi de contestație.

Retorica de opoziție versus realitatea de la minister

Ironia supremă a sesiunii Rabla 2026 constă în contrastul izbitor dintre discursul politic și competența administrativă a partidului de guvernare. Ministrul Diana Buzoianu și USR și-au construit ani la rând capitalul politic pe critici virulente aduse foștilor miniștri, reclamând birocrația și lipsa de transparență.
Instalată la butoane, realitatea mandatului arată izbitor de diferit față de postările impecabil editate de pe rețelele de socializare:
  • În loc de digitalizare integrată, cetățenii primesc același sistem de funcționare deficitar al Programului Rabla având „în plus” și o platformă la care lucrează o armată de incompetenți plătiți degeaba din banul public.
  • În loc de consultare publică, atât Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) cât și Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) au acuzat direct ministerul de opacitate totală și adoptare a regulilor fără niciun dialog cu industria.
  • În loc de proceduri simple de remediere, AFM a emis un avertisment sec prin care anunță că retragerea unui ecotichet completat greșit este ireversibilă, spălându-se pe mâini pentru incompetență și responsabilitatea față de pagubele produse.

Cine ar putea câștiga din mizeria Rablei?

Pentru că nu este lesne de înțeles cum s-a ajuns ca activitatea unei instituții de stat – care asigură leafa pentru sute de angajați prin „concurs”, în posturi care solicită studii superioare și experiență în domeniu – să fie blocată de greșeli, așa cum subliniem insistent, la nivel de clasa a doua… Poate exagerăm pentru că și copiii știu diferența între autoturisme (vehicul pe patru roți cu caroserie închisă) și motociclete (vehicul pe două roți cu cadru deschis) sau faptul că toate aceste mijloace de transport pot avea fie motor termic, hibrid sau electric. Să fie prostia atât de mare sau „greșeala” ar putea ascunde alte intenții? În lipsa altor explicații, dăm cu presupunerea:
Ipoteza 1: Strategia de descurajare subtilă a motoarelor pe benzină
    • Logica: Uniunea Europeană presează statele membre să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili. Prin includerea motocicletelor clasice (termice) la pachet cu mașinile termice, dar alocându-le un buget extrem de mic de doar 15 milioane de lei (5% din total), AFM forțează o tranziție rapidă.
    • Cine câștigă:
        • Producătorii și dealerii de vehicule electrice, care beneficiază de o valoare mai mare a ecotichetului (15.000 lei).
        • Statul Român (Guvernul), care poate raporta la Bruxelles progrese rapide în „înverzirea” parcului auto și reducerea emisiilor. 

Ipoteza 2: Direcționarea fondurilor către marii dealeri auto în detrimentul pieței moto
    • Logica: Separarea artificială a fluxurilor de înscriere și epuizarea fondurilor pentru motociclete în doar 9 minute arată o disproporție uriașă. Mulți consideră că neclaritățile din text au fost menținute pentru a nu „tăia” din uriașul buget de 300 de milioane de lei alocat mașinilor. 
    • Cine câștigă:
        • Marii importatori de autoturisme, care au la dispoziție bugete generoase care nu se epuizează instantaneu, permițându-le să ruleze stocurile de mașini pe parcursul mai multor luni.
        • Asociațiile moto (precum AIDMM) acuză tocmai această discriminare și cer de urgență mutarea banilor necheltuiți de la auto către moto. 

Ipoteza 3: Protecționism economic mascat (Tranzacții „cu dedicație”)
    • Logica: Când regulile sunt neclare sau se schimbă subtil în textul ghidului, doar cei care au informații din interior (sau bugete mari de consultanță) se pot pregăti din timp. Înscrierile fulgerătoare (1.293 de dosare moto aprobate în 9 minute) sugerează că anumiți dealeri aveau dosarele clienților perfect pre-validate în sistem. 
    • Cine câștigă:
        • Dealerii mari și „băieții deștepți” din IT/auto care folosesc scripturi de automatizare (boti) pentru a prinde ecotichetele în primele secunde, lăsând cumpărătorul de rând de la motociclete cu buza umflată.

Ipoteza 4: Simplă incompetență birocratică (Teoria Briciului lui Hanlon)
    • Logica: „Nu pune pe seama intenției ceea ce poate fi explicat prin incompetență”. Legiuitorii din Minister și funcționarii AFM adesea nu înțeleg dinamica pieței moto (care este un fenomen sezonier și extrem de dinamic). Aceștia doar copiază șabloane juridice vechi, generând confuzii de termeni („motocicletă” vs „sistem de propulsie termică”).
    • Cine câștigă: Nimeni pe termen lung, însă instituția (AFM) scapă de efortul logistic de a gestiona zeci de mii de dosare moto mici, stingând problema rapid prin epuizarea instantanee a banilor.

REMAT-urile trag un semnal de alarmă: Afaceri blocate din cauza aplicației
Bâlbele tehnice ale echipei lui Florin Bănică, girate de la minister de Diana Buzoianu, nu i-au lovit doar pe oamenii de rând, ci și firmele de casare (centrele REMAT).
Mulți cetățeni s-au grăbit să își ducă mașinile vechi la fier vechi, convinși că au completat corect datele în aplicație la rubrica „Motor Termic” pentru a-și lua un scuter. Acum, când AFM le respinge dosarele, curțile REMAT-urilor s-au umplut de mașini distruse pentru care oamenii nu mai primesc subvenția. Firmele se trezesc blocate în certuri și procese cu clienții, iar programul de reciclare este practic înghețat din cauza unor termene lungi de contestații.
Incoerența este totală: bugetul pentru moto s-a terminat în doar 9 minute, posesorii de buletine noi electronice au rămas blocați la înscriere, iar producătorii auto din APIA acuză ministerul că a schimbat regulile jocului peste noapte, fără să întrebe pe nimeni.

1.293 de dosare moto depuse în… 9 minute în timp ce două categorii destinate autoturismelor aveau împreună 9 milioane lei neconsumate

Bugetul destinat motocicletelor a fost consumat până la ora 10.09, după depunerea a 1.293 de dosare, conform datelor AFM. Dar, potrivit AIDMM, aplicația AFM afișa deja un sold negativ la acel moment; în același interval, românii au depus peste 11.000 dosare pentru toate categoriile de vehicule incluse în program.

Pe 23 iulie, linia destinată autoturismelor cu motoare termice și hibride mai avea disponibile 68,3 milioane lei din bugetul inițial de 165 milioane lei, potrivit asociației iar pe linia pentru mașini electrice și plug-in hybrid mai erau disponibile alte 28,4 milioane lei dintr-o alocare totală de 120 de milioane.

Întrebări clare pentru șefii de la Mediu

Pentru că faptele administrative nu se pot șterge cu un algoritm de PR, redacția noastră solicită pe această cale lămuriri publice oficiale din partea ministerului și a instituției subordonate. Pentru că o greșeală de sistem nu se repară cu scuze pe rețelele sociale, cerem public ministrului Diana Buzoianu și președintelui AFM, Florin Bănică, să răspundă la câteva întrebări simple.

  1. Câți români au fost induși în eroare și au selectat „Motor TERMIC” pentru a-și cumpăra o motocicletă sau un scuter?
  2. De ce nu s-au folosit cuvinte simple în aplicație, cum ar fi „Autoturisme” și „Motociclete”, pentru a evita această confuzie penibilă? De ce sistemul informatic nu a inclus validări de bază în funcție de codul introdus sau un nomenclator explicit de vehicule, eliminând terminologia confuză?
  3. Ce aveți de gând să faceți acum? Le veți muta oamenilor dosarele manual în secțiunea corectă sau îi lăsați fără bani din cauza greșelilor din aplicația dumneavoastră? Ce măsuri juridice de urgență vor fi luate pentru corectarea manuală a bazei de date din contul AFM, astfel încât utilizatorii induși în eroare de textul aplicației să nu își piardă sumele rezervate?

Așteptăm un răspuns oficial, nu o altă abureală pe Facebook, în caz contrare vom lărgi seria de întrebări, pe fapte nu pe promisiuni, atunci când ne veți cere iar voturile pentru alte cârdășii cu pesediștii.

Foto: Facebook/ Diana Buzoianu

47 cititori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.