A fi tâmpit nu este o rușine, este ultimul lux în materie de fiţe din România. Exagerez? Există vreun top al celor mai extravaganți tâmpiţi din ţară? Eh…? Vedeţi că deja încep controversele? „papiţoiul ăla de la Constanţa”, „ba nu, botoxata aia mică…”, „hai mă, îţi aminteşti când blonda…”, „frate, ciobanu’ e cap de listă”, „băi, dar pe Tudy l-aţi uitat?” „poanta cu Oana o ştii? Când era la grădiniţă cădea din pat pe toate laturile simultan” ….şi discuţiile se sufocă după cinci minute de glume întrucât a face un Top Ten al penibililor mioritici presupune o muncă enormă datorită cantităţii informaţionale descurajante; implică nume sonore din toate domeniile – politică, showbiz, ministere, coada vacii vs Academie, latrinele Securitaţii vs Parlamentul European ş.a.m.d. Paradoxal, în ţara unde nu există expresia de „înţeleptul satului” ci de… „prostul satului”.
Te poţi îmbrăca precum un papagal iar turiştii se înghesuie să facă poze cu tine la mare pentru că o maimuţă care dansează şi vorbeşte la TV, nu găseşti în tot lanţul trofic. Poţi ajunge în Parlamentul European chiar dacă peste tot pozezi în cioban sau în fata lu’ tata şi nu rupi două idei fără să transpiri iar plebea lăcrimează de emoţie. Poţi ajunge deputat în Parlamentul României şi să ataci Biserica în acelaşi timp în care susţii o conferinţă de presă în care îţi anunţi orientarea sexuală incertă. Poţi să ajungi preşedinte şi să vinzi numele poporului care te-a ajuns unei etnii cu nume „peiorativ” iar academicienii aplaudă muţi şi cu fisuri anale.
Deci, ţara ne vrea proşti.
Se hlizesc profesorii de “perlele” descoperite la BAC iar unii elevi reuniţi acum într-un organism oficial cer să nu se mai publice aberaţiile descoperite în lucrări. Logic, învaţă de mici să fie parşivi, este primul pas pe treptele unei cariere politice eventual. În felul ăsta nu putem aprecia numărul gibonilor absolvenţi dar nici cotele şpăgii şi al prostiei care bântuie cancelariile.
”Cătălin Botezatu este un model în viață pentru orice ființă pentru că el ia fete din viața reală și le duce și le îmbracă la București și pe unele chiar mai adânc în Europa” scrie un absolvent al clasei a XII a. Cităm alte câteva exemple: ”am și modele în viață, care sunt animatoare, cu care mă înțeleg bine, cu unele merg chiar la ștrand, când nu sunt obosite după dans. Au o viață bună, deci așa vreau să ajung și eu” menţionează o adolescentă. ”O duci bine în viață dacă ești șmecher, cu mașină tunată, gagică cool, ți se apleacă lumea la picioare. Sau poți fi afacerist ca Gigi Becali, să fi toată ziua pe la televizor, să arunci cu bani la săraci. Asta văd eu model, ca băiat de băiat ce sunt. Nu mi-am schimbat părerea nici după ce l-au arestat pe Becali, după trei ani scapă. Rămâne în istorie”. De ce nea’ Jiji? Ne explică alt tânăr care a ajuns să susţină un examen de bacalaureat: „Gigi Becali vorbește pe înțelesul meu, pricep. Patapievici are fraze încâlcite, musai am nevoie de dicționar ca să pricep ce vrea să spună”.
Boşimanii nu ştiu carte şi nici limba engleză. Vorbesc o limbă cu ‘click‘-uri. Nişte sunete interesante, pe care le fac cu limba în cerul gurii. Un fel de plescăială. Există cinci tipuri de click-uri şi fiecare are un sunet diferit, în funcţie de poziţia limbii. Iată deci şi avantaje: gibonii absolvenţi de liceu în România pot comunica mult mai lejer decât în orice limbă internaţională atât pe facebook cât şi “live”. “Şcoala e pentru proşti, mă” era, nu cu mulţi ani în urmă, doar o ironie golănească de prin Piaţa Universităţii. La această stare de fapt ne complacem toţi. Să nu căutăm vinovaţi.
Codruț BURDUJAN – (Publicat joi, 4 iulie 2013 – 00:00, Gazeta de Năvodari)
2319 cititori.
