Piteştiul sub legea borfaşilor! Cunoscut jurnalist, ameninţat cu cuţitul de huligani şi bătut măr de poliţişti!

În plin scandal despre pensiile nesimţite pretinse de anumiţi poliţişti realitatea ţine să demonstreze aberaţiile unui sistem în care instituţiile de forţă cheltuiesc mai mult decât produc; unul dintre judeţele „roşii” cunoscut pentru numeroase cazuri de corupţie, Argeşiul, revine pe prima pagină a ziarelor cu un nou scandal provocat de un abuz al poliţiştilor, de data aceasta, victima fiind unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti locali, Dan Badea, directorul ziarului Argeş Plus. Relatările postate pe pagina sa de Facebook sunt cel puțin revoltătoare:

“Dacă ești violată, ești parte dintr-o infracțiune și automat trebuie să plătești și tu! Cam așa au gândit treaba și polițiștii Secției 1 Pitești, noaptea asta, după ce ieșisem dintr-un club. Astfel, după ce eu și un amic am fost alergați de către niște scandalagii, m-am trezit bătut de niște polițiști ai Secției 1, ajutați de locali de-ai noștri, împroşcat cu spray paralizant, încătușat și dus la secție! Frumos, nu?

Partea 1: Seara trecută, ajung acasă undeva pe la ora 22.00, după ce participasem la un eveniment monden. Eram șofer, așa că nu am băut decât apă minerală. Pe la 23.00, mă sună un prieten să bem o bere în Urban. Ajung la fața locului, băgăm o bere de căciulă, apoi ne întâlnim cu un coleg de breaslă în Wales. Ok, după ceva timp, după miezul nopții, ne hotărâm să plecăm spre casele noastre. În drum spre casă, perpedes, dau să iau la revedere de la amicul meu care stă vis-a-vis de Cinema București. Cum la el, la scară, erau niște „băieți veseli”, beți rupți și puși pe scandal, ăsta le spune că ar trebui să plece de acolo, deoarece lumea mai vrea să mai și doarmă. În plus, nu era prima seară când indivizii aceia făceau zgomot prin zonă fără ca poliția locală sau națională să facă ceva. Unul dintre scandalagii se ridică, îl înjură pe amicul meu și îl amenință. După un schimb de replici, unul dintre scandalagii scoate un cuţit, amenințându-ne că ne lasă înjunghie! Amicul sună la 112 în timp ce golanii se fac nevăzuți! Într-un târziu, unul dintre ei e prins de polițişti, noi fiind solicitaţi să depunem plângere la secția 1! În timp ce amicul meu scria plângerea, este adus și cuțitarul, foarte recalcitrant! Chiar admiram promptitudinea agenților și le deplângeam, mai mult în gând, proasta dotare (dulapuri de metal vechi de 40 ani, scaune rupte, mese deschiolate și două televizoare Watson pe tub, diagonala 37 – care, probabil, nu mai funcționau de prin 2005 -, niste calculatoare de pe vremea când Blaga era ministru de Interne). În glumă, mai să lăcrimez impresionat gândindu-mă la sacrificiul Ceciliei Tati, liderul sindicatului polițiștilor argeșeni, care a intrat acum patru zile în greva foamei pentru ca ai ei colegi să primească salarii mai mari… Împreună cu un subofițer am căzut de acord că acei chestori nesimțiți, care îi lasă pe bieții subordonați în curul gol, sunt nişte ticăloşi. Se termină declarațiile, este scos și scandalagiul, mai stăm de vorbă câteva minute, apoi plecăm.

Faza 2: Plecăm acasă. Ne întoarcem câteva sute de metri (eu locuiesc mai înspre Trivale), îmi iau, din nou la revedere de la amicul meu, apoi ăsta, când se apropie de blocul lui din centru, dă nas în nas iar cu ăia pe care îi reclamase. Erau și mai mulți! ,,Futu-ți gura mă-tii de sifonar, mi-au dat 15 milioane amendă. Băga-mi-aș #### în mă-ta, crezi că ai scăpat? Iar tu, f###-ți morții mă-tii (se referea la mine), ce p### mea căutai la poliție? Crezi că scapi?”. Ăia 7-8-10 inși se ridică să ne ia la bătaie… Unul ia un coș de gunoi al municipalității și îl aruncă spre noi, amicul ăsta lovește cu un picior pieptul unuia, nevoit de situaţie să se apere! Că e rușinoasă, fuga’i sănătoasă iar Badea reușește, după mulți ani, să scoată kilometrul sub 4 minute! Prietenul meu a rămas puțin în urmă să sune, din nou, la 112 și ne dăm seama că centrul orașului nu avea nici măcar un polițist local, nimic, să ne scape din necaz! În spate, la câțiva metri, unul dintre ,,inamici” scoate ceva din spate! ,,Iar cuțite, unde dracului e poliția?!?”.

Faza 3: După ce ne aleargă ăia cu bâte, cuțite și mama dracului mai știe ce, ajung dincolo de magazinul Trivale, amicul rămânând vreo 20 metri mai în spate… Începuse un fel de gangbang de MMA, în sensul că dobitocii ăia erau  să ne prindă și să ne luăm bătaia vieții noastre! Amicul fusese oprit și începuse o încăierare în toată regula. Dinspre parcarea de la Muntenia, în sfârșit, după alte patru apeluri la 112 ale amicului, apar două mașini de poliție! Polițiștii ies de acolo, eu mă întorc grăbit să văd dacă amicul a pățit ceva! Mă trezesc lovit cu un baston în cap, niște spray-uri paralizante în plină figură, picioarele secerate… ,,Jos, rămâi jos!”, îmi urla un polițist! Unul îmi pune piciorul pe ceafă(!), în timp ce altul, într-un stil medieval, mă încătușează! ,,Ce faceți, ne-au alergat ăștia să ne omoare!”, urlu eu! Cu ochii plini de spray și cu dureri de la lovituri, mă trezesc la Secția 1. Cunoștințe vechi! Unii dintre cei care ne luaseră de la Trivale erau chiar agenți în fața cărora făcusem declarații cu nici o oră înainte. Pe lângă doi  dintre agresorii care voiau să ne înjunghie, că restul fugiseră, tablagii locali și naționali mă ,,ridicaseră” și pe mine, cu tot „onorul” de rigoare. La secție, agenții naționali şi cei locali, și-au dat seama de gafă!

,,Ar fi bine să îmi faceți un dosar pentru ultraj, ceva, altfel vă fac eu pentru abuz, loviri și alte violențe!” le spun şocat de cele întâmplate. Toți tăceau, cred că și dacă îi scuipam nu aveau ce să zică! Până la urmă, eu eram ăla lovit pe nedrept. După ce mă ajută doi agenți să mă spăl, apare un fel de șef-tablagiu care ne anunță, sec, că nu ni se aduce vreo învinuire, dar că trebuie să plătim o amendă pe legea 61/1991, deoarece, chiar dacă ăia ne-au alergat, și noi am participat la scandal (asta deși nu am înjurat, nu am țipat și nu am lovit pe nimeni)! ,,Domnule, zic eu, să înțeleg că al dumneavoastră coleg de la Suceava ar trebui amendat post-mortem, deoarece, chiar dacă a primit 50 de lovituri de cuțit de la un nemernic, a fost parte  din infracțiune!”. ,,Aveți dreptul să contestați amenda, ținem cont că persoanele care v-au agresat au antecedente, bla, bla, bla, că dvs. nu ați avut probleme cu legea… În plus, am înțeles că ați avut un diferend cu ei, mai mirosiți și a bere, eu nu știam, când ați venit spre noi, ce vreți să faceți, poate voiați să vă luați la bătaie…” îmi spune un agent șef care se recomandă George Ivănescu.

,Dle Ivănescu, sunt nevoit să vă fac plângere penală pentru abuz, loviri și alte violențe, eu m-am întors să văd ce s-a întâmplat cu prietenul meu, nu să mă iau cu ăia la bătaie, cu atât mai puțin să opresc operațiunea poliției pe care tocmai noi o chemasem! Și, apropo, nu cred că în România este interzis să bei trei beri și să te plimbi noaptea pe stradă, în curând o să dați vina pe o fată care, după ce iese din club și este violată, că miroase a alcool! Pe ăștia de la Poliția Locală chiar îi iert, pe voi nu, deoarece centrul Piteștiului e plin de camere și o să arăt întregii țări ce ați făcut!”. ,,E dreptul dvs., nu a spus nimeni că ați făcut o infracțiune…”. Plecăm, pentru a doua oară de la secție.

Faza 4: După o noapte în care am fost alergați de către nenorociții  Piteștiului fără ca vreun polițist local sau național să bântuie prin centru, dăm să plecăm! În față la Matteo, dăm nas în nas cu unul dintre cei doi scandalagii, un tip trecut de 30 de ani, tatuat, fără mulți dinți în gură și, după limbaj, obișnuit cu sistemul penitenciar. Se apropie de noi și îl scuipă pe amicul ăsta: ,,Voi ce credeți, mă, că dacă vă duceți la poliție nu dau de voi, băga-mi-aș toate p##### în voi!”. Din nou, nema poliție pe străzile orașului!

Faza 5: Amicul ăsta, după toate peripețiile, este așteptat de aceiași oameni la scară. Eu încerc să fac rost de filmările camerelor din centru pentru a-i trimite unde le e locul pe golanii ăia, precum și pe cei care ne-au alergat cu cuțitele. Apropo, caut și un avocat!” meţionează cunoscutul jurnalist piteştean care, declară că a fost amendat în mod abuziv de cei plătiţi (n.r. – cu salarii mult prea mari!, chiar din buzunarul cetăţenilor împotriva cărora poliţiştii au tăbărât cu bastoanele, sprazurile paralizante şi picioarele terminând astfel ceea ce nu reuşiseră huliganii.

Rămâne să decidă fiecare dacă, într-o ţară distrusă de corupţie şi abuzuri ale funcţionarilor statului, câţi şi care dintre purtătorii de uniforme sunt în măsură să pretindă salarii mari, sporuri şi pensii nesimţite în măsura în care astfel de abuzuri halucinante demostrează clar faptul că cetăţeanul plăteşte din greu taxe fără a i se asigura însă siguranţa în faţa borfaşilor şi infractorilor.

4922 cititori.