S-a stins din viață unul dintre cei mai apreciați comandanți ai Marinei Militare,V.Am.(r) Dorin DĂNILĂ

Marina Militară anunță cu profundă tristețe trecerea la cele veșnice a viceamiralului (r.) Dorin Dănilă, fost șef al Statului Major al Forțelor Navale în perioada 2006-2010, unul dintre cei mai iubiți și respectați comandanți.

Atât pe rețelele de socializare cât și pe paginile redacțiilor care au anunțat decesul, au fost postate  mii de mesaje și condoleanțe adresate familiei din atât din partea camarazilor care l-au respectat și îndrăgit în calitate de lider militar,  cât, mai ales, din partea celor mai mulți, a tuturor celor care îi vor păstra cu recunoștință în inimi amintirea sufletului său ca o candelă vie a credinței, generozității, nobilelor virtuți morale și profesionale, icoana unui destin dedicat permanent către Dumnezeu, semeni și Patrie.

Înmormântarea se va desfășura luni, 26 ianuarie, în Cimitirul Militar, cu plecarea de la capela „Sf. Mina” din Mangalia.

„Viceamiralul Dorin Dănilă a servit Marina Militară cu devotament, profesionalism și demnitate, lăsând o amprentă durabilă asupra generațiilor de marinari pe care le-a format și condus. Prin întreaga sa activitate, a fost un exemplu de leadership, onoare și loialitate față de valorile militare.
Clubul Amiralilor adresează sincere condoleanțe familiei îndoliate, camarazilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. Ne înclinăm cu respect în fața memoriei sale.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!” – a transmis Asociaţia „Clubul Amiralilor”.

V.Am.(r) Dorin Dănilă, personalitate marcantă a marinei militare

Fiul Mariei și al căpitan-comandorului de aviație Nicolae Dănilă, viceamiralul Dorin Dănilă s-a născut pe 29 iunie 1953, la Brașov.
Potrivit, navy.ro, după perioade mai scurte sau mai lungi, trăite aproape de aerodromurile militare din Ploiești și București, în anul 1958 tatăl este numit lector la Catedra de Radio a Școlii Militare de Maiștri de Aviație „Traian Vuia” din Mediaș:

După absolvirea claselor primare la Școala generală nr. 1 din Mediaș – învățător doamna Calcatinge, respectiv a cursurilor giumnaziale în cadrul Liceului nr. 1 „Stephan Ludwig Roth” din același burg transilvănean, a urmat clasa a IX-a liceală în cadrul aceleiași instituții de învățământ. Dorința de a călători pe mare îi este trezită în clasa a-II-a de lectura cărții lui Jules Verne „Doi ani de vacanță”, după cum a afirmat în mai multe rânduri și-l va face să se îndrăgostească pentru totdeauna de mare și oamenii ei. Orașul transilvan devine pentru viitorul viceamiral locul trăirilor de neuitat ale copilăriei și a unei părți din adolescență, care-i vor marca personalitatea. Calmul, rigurozitatea, ambiția, tenacitatea, seriozitatea și patriotismul ardelenilor se vor imprima adânc în felul său de a fi. Vacanțele de vară trăite în apropierea Cetății Neamțului, pe locurile de baștină ale părinților, descendența germană pe linie maternă (stră-stră-bunicul, arhitectul Johan Brandel, cel care a restaurat Palatul de la Ruginoasa, construit biserici și mănăstiri în județul Neamț) vor trezi în sufletul copilului și adolescentului dragostea de frumos, visările călătorilor plecați pe întinsurile de apă dar, mai ales, dragostea pentru oameni și locurile mirifice ale României.
Preocupat de studiul știintelor exacte, se evidențiază în cadrul olimpiadelor de matematică pe plan local și județean, la care participă între anii 1966-1972. Are șansa să studieze matematica, fizica și chimia cu profesori deosebiți, printe care profesorii Eva Sireteanu (fiica părintelui rachetei cu trepte și zborurilor spațiale, Hermann Oberth) Teodora Barna,Vlădescu, Langa, cărora le păstrează o vie recunoștință. Își amintește cu drag și de cei de la care a învățat să aprecieze științele umaniste: Ileana Rîpaș, Florina Capșa, Elena Jimon, Elena Vlăduțiu, Daniel Cosmescu. Este preocupat de practicarea disciplinelor sportive atât de vară cât și de iarnă, cu rezultate meritorii, pe plan local și judetean în atletismul de semifond și fond în cadrul „Crosului tineretului” și competițiilor școlare. Pasiunea pentru sport o va impune mai târziu și subordonaților săi, fiind un susținător al educației prin sport atât pentru marinari ca indivizi cât și ca echipă, sub devizele latine „Citius, Altius, Fortius” și „Mens sana in corpore sano”. În anul 1970 s-a transferat în clasa a X-a la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza, pe care l-a absolvit în anul 1972. În această etapă a devenirii viitorului ofițer de marină s-a bucurat de un colectiv deosebit de colegi, cu care a reușit să treacă mai ușor peste rigoarea vieții de militar la o vârstă când frământările și revoltele interioare specifice adolescenței nu puteau să nu izbucnească, uneori cu urmări și în plan disciplinar. Dirigintele clasei, profesorul de fizică Dorin Niță, profesorii Ștefan Marinescu, Claudia Giumanca, Viorica Dumitru, Iulian Soiu, maiorul Florea Niță, locotenentul Mihai Floca și alții cu mult tact și răbdare au contribuit la atenuarea impactului regimului militar asupra tinerilor ce-și aleseseră să urmeze cariera militară.” – se relatează pe site-ul marinei militare.

Al doilea în promoție la absolvirea cursurilor Facultății de Navigație-Secția Militară a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța 

Conform sursei citate, în perioada 1972-1976 a urmat cursurile Facultății de Navigație-Secția Militară a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța, pe care a absolvit-o al doilea în promoție:
„A fost ajutat în a-și realiza visul de a ajunge ofițer de marină militară de comandanți și profesori de excepție, pe care și-i amintește cu plăcere: viceamiralul ing. Ilie Ștefan, comandantul de cursă lungă Constantin-Bibi Costăchescu (comandantul submarinului „Delfinul” în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial), contraamiralul de flotilă în retragere Petre Zanfir (veteran de război și comandant al navei-școală „Mircea” în 1966 în Golful Biscaia, pe timpul deplasării pentru reparații în Șantierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg), comandorul Bălăbănescu, comandorul Ciobanu, contraamiralul de flotilă în retragere Eugen Ispas, comandorul Spălățelu și mulți alții care l-au învățat tainele marinăriei, secretele vieții pe mare trăită între apă și cer ,dragostea de patrie și valorile ei și, nu în ultimul rând, i-au insuflat spiritul de învingător.
În calitate de cadet, a efectuat practica la bordul navelor militare și a navei-școală „Mircea”, cu care a participat la voiajul de instrucție din 1974 în estul Mării Mediterane, cu escale în porturile Alexandria și Beirut.”
După participarea la concursurile atletice locale și spartachiadele militare de vară între școlile militare la Sibiu, trei ani la rând, a fost declarat campion militar cu echipa, la patrula militară în 1974, 1976, cu ștafeta 4×400 metri 1975 unde s-a clasat la individual pe locul III, la 800 metri în 1974; 1975 și la 1500 metri în 1975.

Și-a început cariera militară în cadrul Divizionului 50 Vânătoare de Submarine Mangalia

Avansat locotenent la 23 august 1976, și-a început cariera militară în cadrul Divizionului 50 Vânătoare de Submarine Mangalia, în funcțiile de comandant Unitate de Luptă Observare, Transmisiuni și Radiotehnică pe vânătorul de submarine 2 (1976-1978), specialist cu Transmisiunile și Observarea Radiotehnică (1978-1980), respectiv comandant al vânătorului de submarine 1 (1980-1981). În acea perioadă, preocupat de tot ce însemna lupta cu submarinul, a participat la exercițiile de căutare reală a submarinelor desfășurate în Marea Neagră, atât ca ofițer de stat major cu transmisiunile, cu navigația dar și în calitate de comandant de navă.
La competițiile sportive militare devine, în anul 1977, campion pe Marina Militară la înot la 100 metri spate.
Ca urmare a rezultatelor remarcabile obținute în pregătire, în anul 1979 a fost înaintat la gradul de locotenent-major la excepțional. Tot atunci a abolvit primul cursul de specialiști cu transmisiunile în cadrul Centrului de Instrucție al Marinei Militare Mangalia.
În perioada 1981-1983 a urmat cursurile Facultății de Comandă și Stat Major- Secția Marină din cadrul Academiei Militare București iar după absolvire a fost repartizat ca șef de stat-major și prim-locțiitor al comandantului Divizionului 174 Dragoare de Radă Tulcea din Brigada 27 Fluvial-Maritimă, unitate de nave care în perioada iulie 1986-februrie 1990 a fost redislocată în garnizoana Sulina.
În anul 1984 a fost avansat la gradul de căpitan-locotenent iar în 1987 a urmat Cursul postacademic de marină în cadrul Academiei Militare din București.
În perioada octombrie 1989-februarie 1990 a îndeplinit funcția de ofițer 2 în Biroul Operații din statul major al Diviziei 42 Maritime Mangalia iar între 1990-1994 a fost șef de stat-major al Divizionului 50 Vânătoare de Submarine.
În anul 1990 a fost înaintat la gradul de căpitan de rangul 3 iar în anul 1993 la gradul de căpitan-comandor, la excepțional, pentru a doua oară în carieră.
În perioada 1994-1999 a îndeplinit funcția de comandant al Divizionului 50 Corvete, ulterior Fregate, din Mangalia, unitatea unde fusese repartizat ca locotenent la terminarea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”.

La 31 iulie 1997, avansat la gradul de comandor

A urmat Cursul de Drept umanitar internațional (1995) și Cursul de limba franceză (1998); în perioada 1999-2000 a fost șef de stat major al Brigăzii 56 Nave Antisubmarin iar între 2000-2001 locțiitor al comandantului Flotilei 2 Maritime.
În anul 2001 a urmat Cursul de comunicare și relații publice pentru comandanți de mari unități.
În perioada 1999-2002 a fost numit comandant al marșurilor fregatelor participante la misiunile organizate în Marea Neagră în cadrul „Parteneriatului pentru Pace” 1996; 2001, respectiv „Cooperative Partner” (Ucraina 2000; Georgia 2001), „Sea Breeze” (Ucraina 1998) și „Black Sea Partnership” (Turcia 1996; 2000; 2003).
În perioada iulie 2001-februarie 2002 a îndeplinit funcția de șef al Secției Doctrină și Regulamente (Învățământ) în Statul Major al Forțelor Navale.

Unul dintre cei mai apreciați comandanți ai Centrului de Scafandri Constanța

La data de 31 iulie 1997, a fost avansat la gradul de comandor.
În acest timp, a urmat Cursul de Drept umanitar internațional (1995) și Cursul de limba franceză (1998).
În perioada 1999-2000, a fost șef de stat major al Brigăzii 56 Nave Antisubmarin, iar în perioada 2000-2001 locțiitor al comandantului Flotilei 2 Maritime.
În anul 2001, a urmat Cursul de comunicare și relații publice pentru comandanți de mari unități.
În perioada 1999-2002, a fost numit comandant al marșurilor fregatelor participante la misiunile organizate în Marea Neagră în cadrul „Parteneriatului pentru Pace” 1996; 2001, respectiv „Cooperative Partner” (Ucraina 2000; Georgia 2001), „Sea Breeze” (Ucraina 1998) și „Black Sea Partnership” (Turcia 1996; 2000; 2003).
În perioada iulie 2001 – februarie 2002, a îndeplinit funcția de șef al Secției Doctrină și Regulamente (Învățământ) în Statul Major al Forțelor Navale.
Între 14 februarie 2002 și 6 decembrie 2005, a fost comandant al Centrului 39 Scafandri Constanța.
În anul 2004, a absolvit Cursul postuniversitar de conducere strategică în cadrul Colegiului de Război, la Universitatea Națională de Apărare din București.
În perioada decembrie 2005 – mai 2006, a îndeplinit funcția de comandant al Bazei Maritime Constanța.

Prin Decretul Prezidențial nr. 1237 din 3 noiembrie 2006, a fost înaintat în gradul de contraamiral de flotilă

Între 1 iunie și 3 noiembrie 2006, a fost comandantul Comandamentului Flotei iar în perioada 3 noiembrie 2006 – 30 iunie 2010 a îndeplinit funcția de șef al Statului Major al Forțelor Navale București. 
La data de 30 iunie 2010, a fost avansat la gradul de viceamiral și trecut în rezervă.

Unul dintre cei mai respectați și îndrăgiți comandanți ai Marinei Militare

V.Am.(r.) Dorin Dănilă fost căsătorit, din anul 1977, cu Constanța Petrescu, profesor de educație plastică; fiica sa, Maria Dănilă, specialistă IT, este un simbol al curajului fiind prima femeie din România care a urcat pe cele mai înalte trei vârfuri din lume: Everest, K2 și Kanchenjunga.

La finalul acestor rânduri scrise cu durere, recunoștință și nestinse regrete, pe fondul multor ani și amintiri pentru care îl voi pomeni în rugăciunile mele, adresez condoleanțe și putere în ceasul greu familiei îndoliate.

DUMNEZEU SĂ-L PRIMEASCĂ LA DREAPTA SA!

foto: navy.ro

91 cititori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.