Gânduri pentru românii de peste Prut

Evenimentul juridic si politic al acestui an la Chisinau a fost pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale din 4 martie 2016 prin care s-a constatat ca modificarile initiate in anul 2000, ale legii fundamentale, in ceea ce priveste alegerea Presedintelui Republicii Moldova, s-au facut cu violarea Constitutiei.

Alt­fel spus, depu­ta­ţii au încăl­cat Con­sti­tu­ţia atunci când, fără a res­pecta pro­ce­du­rile de avi­zare obli­ga­to­rie, spe­ci­fice revi­zu­i­rii, le-au luat cetă­ţe­ni­lor drep­tul de a-şi vota preşe­din­teleşi l-au trans­fe­rat exclu­siv celor 101 de depu­taţi ! Desi­gur, depu­ta­ţii le puteau retrage cetă­ţe­ni­lor acest drept fără a încălca pro­ce­dura de revi­zu­ire, ast­fel dis­cu­ţia fiind trans­fe­rată în sfera legi­ti­mi­tă­ţii aces­tei retra­geri şi a spi­ri­tu­lui art.38, alin.(1), Con­sti­tu­ţia R. Mol­dova, potri­vit căruia „Voinţa popo­ru­lui con­sti­tuie baza pute­rii de stat. Această voinţă se exprimă prin ale­geri libere, care au loc peri­o­dic prin sufra­giu uni­ver­sal, egal, direct, secret şi liber expri­mat”.

O exa­mi­nare a acte­lor mem­bri­lor Parlamentului/Constituantei din 2000 ar fi putut avea loc şi din per­spec­tiva dis­po­zi­ţi­i­lor alin.(1), art. 54 din Con­sti­tu­ţie, refe­ri­tor la res­trân­ge­rea exer­ci­ţi­u­lui unor drep­turi sau al unor liber­tăţi, potri­vit căruia în R. Mol­dova nu pot fi adop­tate legi care ar suprima sau ar dimi­nua drep­tu­rile şi liber­tă­ţile fun­damen­tale ale omu­lui şi ale cetă­ţea­nu­lui – dacă ar fi fost sesi­zată Cur­tea sau dacă însăşi Cur­tea ar fi extins ana­liza, sta­bi­lind în ce măsură retra­ge­rea de către Con­sti­tu­antă a drep­tu­lui cetă­ţea­nu­lui de a-l alege pe preşe­dinte con­sti­tuie o vio­lare a art. 54, întru­cât supri­ma­rea sau dimi­nu­a­rea unui drept de vot era prohi­bită inclu­siv în cazul legi­lor con­sti­tu­ţio­nale – una din cate­go­ri­ile de legi des­crise de art.72 – la revi­zu­i­rea legii fun­damen­tale. Prin această rein­trare în lega­li­tate în 2016, are de câş­ti­gat sta­tul de drept, dar se rezolvă şi o criză poli­tică majoră în prag de noi ale­geri pre­zi­denţi­ale, care vor fi directe, nu doar pri­vi­le­giul depu­ta­ţi­lor.

De alt­fel, potri­vit unui son­daj, aproape 83% din­tre cetă­ţe­nii R. Mol­dova vor ale­ge­rea preşe­din­te­lui de către popor. Întru­cât Cur­tea Con­sti­tu­ţio­nală a con­sta­tat vio­la­rea Con­sti­tu­ţiei, se ajunge la înlă­tu­ra­rea dis­po­zi­ţi­i­lor modi­fi­ca­toare, cu con­se­cinţa rein­tră­rii în vigoare a celor vechi, şi aceasta deter­mină reac­ti­va­rea meca­nis­mu­lui ante­rior de punere în apli­care a drep­tu­lui fun­damen­tal, dis­po­zi­ţi­ile în mate­rie elec­to­rală fiind repuse în vigoare.

Or, pri­ma­tul res­pec­tă­rii drep­tu­ri­lor fun­damen­tale ale omu­lui în spa­ţiul Con­venţiei Euro­pene pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui toc­mai asta înseamnă: a avea grijă ca niciun drept să nu rămână ilu­zo­riu, ci să devină efec­tiv, rea­li­zat, fruc­ti­fi­cat pe deplin, fiind obli­ga­ţia tutu­ror auto­ri­tă­ţi­lor R. Mol­dova să res­pecte drep­tu­rile fun­damen­tale ale omu­lui, inclu­siv drep­tul de vot pre­vă­zut la art.38 alin.(1) din Con­sti­tu­ţie. Spe­cia­li­ş­tii în drept sovi­e­tic de pe ori­care mal al Pru­tu­lui sau al Nis­tru­lui au fost, sunt şi vor rămâne con­tra­ri­aţi de pre­va­lenţa res­pec­tu­lui pen­tru un drept fun­damen­tal al omu­lui, drep­tul cetă­ţea­nu­lui de a alege preşe­din­tele în mod direct, drept fun­damen­tal supri­mat pe căi oco­lite în anul 2000!

Am văzut că şi la Bucu­reşti la pri­mul tur pen­tru ale­ge­rea preşe­din­te­lui Româ­niei în 2014, au exis­tat juri­şti, jude­că­tori, pro­cu­rori sau diplo­maţi pen­tru care drep­tul de vot, mai ales în dias­poră, NU a con­tat! Există un dosar de anchetă pen­tru abuz, la DNA… Nu ar fi o sur­priză ca din acest cor să se găsească unii care să cri­tice inclu­siv deci­zia Curţii Con­sti­tu­ţio­nale de la Chi­şi­nău, care înlă­tură sama­vol­ni­cia crip­to­so­vi­e­tică pro­dusă în 2000.

În con­clu­zie: după deci­zia Curţii Con­sti­tu­ţio­nale, fra­uda la Legea fun­damen­tală comisă încă în anul 2000 a fost înlă­tu­rată, iar în 2016 preşe­din­tele R. Mol­dova urmează să fie ales în mod direct de cetă­ţeni, aşa cum a fost până atunci. Ca exer­ci­ţiu demo­cra­tic, nu doar de ima­gi­na­ţie, în urma aces­tei deci­zii, de exem­plu, Klaus Iohan­nis, pri­mind prin decret pre­zi­denţial cetă­ţe­nia R. Mol­dova, ar putea deveni şi preşe­dinte al R. Mol­dova.

Des­pre o vari­antă simi­lară a vor­bit, în câteva rân­duri, Tra­ian Băsescu. Ne-am mai refe­rit şi atunci când revi­zu­i­rea Con­sti­tu­ţiei Româ­niei era pe agenda Par­la­men­tu­lui de la Bucu­reşti la solu­ţii şi oferte con­crete, con­sti­tu­ţio­nale, între care salu­tara pro­pu­nere a depu­ta­tu­lui buco­vi­nean Ovi­diu Iane de la Rădă­uţi, cu înfi­inţa­rea fun­cţiei de vice­preşe­dinte al Româ­niei, rezer­vată unui cetă­ţean năs­cut pe teri­to­riul RSS Mol­do­ve­neşti sau al R. Mol­dova, dacă fun­cţia de preşe­dinte nu este ocu­pată de un ase­me­nea cetă­ţean.

Dacă tot pro­pa­ganda sovieto-rusă cla­mează că, la Chi­şi­nău, actu­ala Curte Con­sti­tu­ţio­nală e în stare să declare necon­sti­tu­ţio­nală ocu­pa­rea Basa­ra­biei în 1812, atunci să le spu­nem că şi actele din 1812 şi 1940 sunt ile­gale şi nele­gi­time şi că toate cele de mai sus sunt şi rămân doar solu­ţii palea­tive în raport cu solu­ţia legi­timă a repu­ne­rii în vigoare a Con­sti­tu­ţiei din 1923 pe întreg teri­to­riul Rega­tu­lui Româ­niei, ca primă con­se­cinţă a înlă­tu­ră­rii defi­ni­tive a regi­mu­lui comu­nist şi rein­sta­u­ra­rea ordi­nii con­sti­tu­ţio­nale şi a sta­tu­lui de drept în Româ­nia şi R. Mol­dova, de care tot vor­bim că se rein­te­grează în Europa!

Antonie POPESCU(avertisment.net)