Alina Petre (ex-Măgureanu), fosta noră a primului șef SRI, denunță fapte de corupție săvârșite de persoane tabu până acum: Mugur Isărescu, Virgil Măgureanu, Crin Antonescu și Adina Vălean

Acuze privind asasinarea lui Codruț Marta!

 Alina Petre, comentarii picante pe Facebook

Alina Petre (ex-Măgureanu), fosta noră a primului șef SRI, denunță fapte de corupție săvârșite de persoane tabu până acum: Mugur Isărescu, Virgil Măgureanu, Crin Antonescu și Adina Vălean

Alina Ioana Petre, fostă  Măgureanu, a depus la DNA mai multe denunţuri privitoare la fapte de corupţie despre care susţine că au fost comise de următoarele persoane: Mugur Isărescu, Crin Antonescu, Adina Vălean, Elan Schwartzenberg, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Dragoş Dobrescu, Irina Socol şi alţii. S-a alăturat acestor denunțuri și Florin Ghiulbenghian, președintele Fundaţiei Europene pentru Bună Guvernare şi Prevenirea Corupţiei – EurHONEST.

Am selectat câteva părţi interesante din denunţurile respective.

„Prin prezenta dorim să vă aducem la cunoştinţă faptele descrise mai jos, comise de următorii:

1. Antonescu George-Crin-Laurenţiu, senator în Senatul României, fost Preşedinte interimar al României (…); b. Vălean Adina-Ioana, europarlamentar în Parlamentul European (…); c. Măgureanu Marian, om de afaceri, asociat în firma Romprest Service SA (…); d. Măgureanu Maria, pensionară, mama omului de afaceri Măgureanu Marian (…); e. Măgureanu Virgil, pensionar, tatăl omului de afaceri Măgureanu Marian (…); f. Biriş Ion Andrei, om de afaceri, asociat în firma BDG Import SRL, ginere al lui Măgureanu Virgil şi Maria prin căsătorie cu Măgureanu Anca Andreea (…); g. Isărescu Mugur Constantin, Guvernator al Băncii Naţionale a României (…); h. Dobrescu Dragoş, om de afaceri, asociat în firma Romprest Service SA; i. Florian Walter, om de afaceri, asociat în firma Romprest Service SA (…); j. Chiliman Andrei-Ioan, primar al Sectorului 1 Bucureşti (…); k. Oprescu Sorin, primar General al Municipiului Bucureşti (…), fapte ce constituie, în opinia noastră, infracţiuni extrem de grave, care atentează la valori morale fundamentale. (…)

În fapt, în cursul anului 2009, familia Măgureanu Maria şi Virgil au depus documentaţia şi a obţinut PUZ-ul în vederea edificării unui bloc cu o suprafaţă de circa 3000 metri pătraţi pe terenul ce îl deţineau în Bucureşti, str. Zăgazului nr. 4, Sector 1. În vederea obţinerii PUZ-ului de la Primăria Municipiului Bucureşti şi a autorizaţiei de construcţie de la Primăria Sectorului 1, Biriş Ion Andrei a solicitat suma de 150.000 de Euro pentru a achita şpăgile cerute de funcţionari publici din aceste instituţii, motivând această valoarea prin faptul că terenul era încadrat în zona verde V3B – Complexe şi Baze Sportive şi nu se putea aprobă legal construirea acolo a unui imobil de asemenea dimensiuni. Biriş Ion Andrei a avansat el aceste sume, iar ulterior aprobării creditului fraudulos de la BRD Group Societe Generale SA (astfel cum este descris în paragraful ulterior), Măgureanu Marian a scos din bancă suma de 150.000 Euro folosind acte justificative false şi i-a restituit-o lui Biriş Ion Andrei. Cei 150.000 de Euro au fost înmânaţi de către Măgureanu Marian lui Biriş Ion Andrei în casă şi în prezenţa lui Măgureanu Maria, subsemnata Măgureanu Alina Ioana fiind martor ocular la această operaţiune. Nu am cunoştinţă căror funcţionari din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi Primăriei Sectorului 1 Bucureşti a plătit Biriş Ion Andrei aceste sume.

În vederea finanţării construcţiei, familia Măgureanu Maria şi Virgil au contractat un credit de la BRD Group Societe Generale SA în valoare de 2.800.000 Euro. Respectivul credit a fost obţinut prin trafic de influenţă la nivelul conducerii Băncii Naţionale a României, prin apelarea la vechea cunoştinţă a lui Măgureanu Virgil, numitul Isărescu Mugur Constantin, în acel moment Guvernator al BNR, subsemnata Măgureanu Alina Ioana fiind martor ocular la apelurile telefonice efectuate de către Măgureanu Virgil către Isărescu Mugur Constantin şi în decursul cărora s-a discutat explicit despre influenţarea funcţionarilor BRD Group Societe Generale SA în vederea acordării creditului nominalizat.

(…) Creditul respectiv a fost aprobat imediat după intervenţia numitului Isărescu Mugur Constantin la conducerea BRD Group Societe Generale SA. Nu avem cunoştinţă dacă pentru intervenţia respectivă numitul Isărescu Mugur Constantin a fost recompensat în vreun fel de către Măgureanu Virgil, dar avem cunoştinţă de faptul că Măgureanu Virgil l-a vizitat de mai multe ori pe Isărescu Mugur Constantin în biroul acestuia din Banca Naţională a României în perioada respectivă.

În cursul anului 2010, în perioada în care imobilul se află în construcţie şi nu fusese finalizat, am fost vizitaţi pe şantierul imobilului de mai multe ori de către Vălean Adina-Ioana, europarlamentar, devenită soţia lui Antonescu George-Crin-Laurenţiu din septembrie 2009, precum şi de către o arhitectă angajată de această. Motivul vizitelor era achiziţionarea unui apartament de lux constituit din două apartamente ale imobililui menţionat şi care urmă să fie finalizat conform dorinţelor soţilor Antonescu George-Crin-Laurenţiu şi Vălean Adina-Ioana. În acest sens s-au încheiat în dată de 10.12.2010 la BNP Nedelcu Cristian Traian două antecontracte de vânzare-cumpărare între Măgureanu Maria şi Vălean Adina Ioana. În urmă presiunilor exercitate de Dobrescu Dragoş şi Walter Florian, Măgureanu Marian, având acordul lui Măgureanu Maria şi Virgil, a decis vânzarea apartamentelor către Antonescu George-Crin-Laurenţiu şi Vălean Adina-Ioana la o valoare mult sub preţul de piaţă (valorea fiind diminuată cu circa jumătate), urmând că diferenţa de preţ până la valoarea reală să fie achitată de Romprest indirect, prin achiziţionarea unui apartament în acelaşi imobil dar la o valoare supraevaluată, astfel încât să compenseze pierderea financiară, cumpărare ce s-a şi realizat ulterior. Doarece familia Antonescu George-Crin-Laurenţiu şi Vălean Adina-Ioana nu puteau justifică legal faptul că dispuneau de banii necesari achiziţionării apartamentului, chiar şi la valoarea diminuată, Măgureanu Marian a fost de acord cu efectuarea unei expertize imobiliare de către un expert agreat al BRD Group Societe Generale SA, în beneficiul şi pentru cei doi cumpărători, care să constituie baza legală pentru acordarea unui împrumut de către BRD Group Societe Generale SA, astfel încât sumele plătite de cei doi cumpărători să fie corespunzătoare declaraţiilor oficiale de avere. Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat astfel în condiţii ilegale, prin declarea de date false în faţă notarilor, atât la încheierea ipotecii imobiliare cât şi la acordarea creditului ipotecar către familia Antonescu George-Crin-Laurenţiu şi Vălean Adina-Ioana. În urma acestui favor făcut celor doi soţi, Măgureanu Marian, Walter Florian şi Dobrescu Dragoş i-au solicitat lui Antonescu George-Crin-Laurenţiu să intervină la Primăria Sectorului 1 Bucureşti în vederea asfaltării străzii Zăgazului, viabilizării terenului prin racordarea la utilităţile publice şi prelungirea contractelor de salubrizare încheiate între Romprest şi Primăria Sectorului 1 Bucureşti, precum şi majorarea valorii acestora, lucruri care s-au realizat integral. Suplimentar, doresc să menţionez că în perioada respectivă urmă să se aprobe proiectul unei şosele rutiere ce traversa parcul Bordei şi traseul acesteia era prevăzut a fi extrem de aproape de imobilul din str. Zăgazului nr.4. Măgureanu Marian i-a solicitat în prezenţa mea lui Vălean Adina-Ioana să intervină la conducerea Primăriei Municipiului Bucureşti pentru stoparea respectivului proiect rutier ce ar fi diminuat mult valoarea de piaţă a imobilului menţionat. Am cunoştinţă de faptul că Vălean Adina-Ioana personal a făcut intervenţii pe lângă soţul ei, iar acesta a intervenit personal la Primarul General şi consilierii liberali din Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru blocarea proiectului.”

Alina Petre (Măgureanu): „În cursul anului 2008, subsemnata Măgureanu Alina Ioana am aflat prin intermediul soţului meu, Măgureanu Marian, faptul că socrul meu, numitul Măgureanu Virgil, a decis să construiască o făbricuţă de procesare a prunelor şi altor fructe de pădure în localitatea lui de baştină, anume Giurtelecul Hododului. În acest sens a început demersurile în vederea obţinerii de fonduri europene nerambursabile în valoare de 2 milioane de euro pentru firma sa, SC Afinul SRL. În vederea aprobării proiectului finanţat din fonduri europene, Măgureanu Virgil i-a cooptat pe Marinescu Gabriel, inginer care lucrase în domeniul industriei alimentare, şi pe Şuteu Ramona, în calitate de expert contabil şi a cărei soră lucra în sistemul bancar. Cei trei au elaborat şi depus un proiect de accesare de fonduri europene, iar Măgureanu Virgil a intervenit la conducerea FDAR din acea perioadă în vederea aprobării cât mai urgenţe a solicitării sale. Documentaţia depusă iniţial la FDAR a fost complet modificată pe parcursul derulării proiectului, rezultând o fabrică cu capacitate industrială de procesare fructe şi legume, mult peste valorile înscrise în proiectul initial.

Am asistat personal la câteva discuţii telefonice între Măgureanu Virgil şi Isărescu Mugur Constantin având că subiect aceste solicitări. Din cunoştinţele mele, ulterior discuţiilor cu Isărescu Mugur Constantin, Măgureanu Virgil şi-a exprimat satisfacţia privind rezultatul intervenţiilor, explicându-ne mie şi soţului meu că Isărescu Mugur Constantin i-a sunat personal pe preşedinţii a două băncii şi că în câteva zile i s-a rezolvat favorabil solicitarea de credite. Nu am cunoştinţă despre vreo sumă de bani sau alte cadouri pe care Măgureanu Virgil le-ar fi dat lui Isărescu Mugur în schimbul acestor intervenţii.

Ulterior aprobării proiectului şi alocării fondurilor europene, precum şi ulterior obţinerii creditelor de la cele două instituţii bancare, Măgureanu Virgil a întocmit mai multe documente false şi situaţii contabile, ajutat de către Şuteu Ramona şi Marinescu Gabriel, astfel încât să justifice cheltuirea sumelor de bani şi deturnarea lor.”

 Florin Mihai Ghiulbenghian: „Ulterior uneia dintre întâlniri m-am deplasat împreună cu Măgureanu Virgil la sediul Unicredit Ţiriac Bank din B-dul Poligrafiei unde, în cursul întâlnirii cu funcţionari bancari, a fost evident faptul că preşedintele respectivei bănci, Răsvan Radu, fusese contactat de către Isărescu Mugur Constantin şi dispusese rezolvarea favorabilă a cererilor lui Măgureanu Virgil.

În cursul lunii noiembrie 2014 subsemnatul Ghiulbenghia Florin Mihai am fost anunţat telefonic de funcţionari bancari de la Unicredit Ţiriac Bank şi de la Banca Transilvania – sucursala Zalău în privinţa faptului că Măgureanu Virgil depusese documente false în vederea rescadentarii creditelor şi majorării valorii acestora. Verificând cele comunicate de funcţionarii bancari, am constatat că aceştia aveau dreptate, i-am anunţat că îmi dau demisia şi plec de la Măgureanu Virgil şi le-am comunicat că voi face plângeri penale în privinţa acestor aspecte, lucru pe care i-am sfătuit şi pe ei să facă.

Cu acea ocazie am constatat de asemenea că Şuteu Ramona şi (…), la cererea lui Măgureanu Virgil şi în strânsă colaborare cu Marinescu Gabriel, au întocmit şi depus la cele două bănci situaţii financiare falsificate ale SC Afinul SRL.”

  Alina Petre (Măgureanu): „Ştiu că în cursul anilor 2011-2012 fabrica de la Cehul Silvaniei a fost dată în folosinţă şi a produs cantităţi limitate de produse (în special sucuri de măr şi de afine) în perioada probelor tehnologice. În mod normal, deşi normele impun distrugerea produselor rezultate din probe tehnologice, Măgureanu Virgil a decis să vândă acele produse şi acest lucru a continuat, din câte am cunoştinţă, şi în cursul anului 2014. Produsele aveau termen de garanţie de 6 luni, astfel încât Marinescu Gabriel a procedat la scoaterea etichetelor originale de pe produse şi aplicarea de noi etichete, cu o nouă dată de fabricaţie, astfel încât produsele să pară vandabile. Aceste produse cu garanţie expirată au fost livrate şi către firma MegaImage, ocazie cu care această a refuzat câteva loturi din cauza aspectului neconform al sucurilor îmbuteliate. În operaţiunea de falsificare a datei de valabilitate a produselor, Marinescu Gabriel a fost ajutat de câţiva angajaţi ai fabricii de la Cehul Silvaniei care pot depune mărturie în acest sens.”

Florin Ghiulbenghian: „Cu ocazia auditului am constatat următoarele:

1. Măgureanu Virgil împreună cu Marinescu Gabriel au accesat, folosind documente falsificate, fonduri europene nerambursabile în cadrul unui proiect finanţat de FDAR. În baza unei înţelegeri infracţionale cu reprezentanţii unor societăţi comerciale din Baia Mare au întocmit în fals 3 oferte pentru construcţii-montaj şi import utilaje din China. Falsificarea s-a produs inclusiv la selectarea utilajelor ce au fost livrate din China, relaţia comercială cu producătorul fiind stabilită de către Măgureanu Virgil înainte de demararea procedurii de selecţie de oferte. Valoarea grantului acordat de FDAR pentru proiectul SC Afinul SRL se ridică la două milioane euro.
2. Ulterior finalizării fabricii, SC Afinul SRL s-a găsit în imposibilitatea finanţării producţiei şi nu a avut fonduri nici pentru achitarea ratelor la creditele obţinute de la Banca Transilvania şi Intesa SanPaolo Bank. Pentru obţinerea de noi credite bancare, Măgureanu Virgil şi Marinescu Gabriel au redactat şi semnat în fals în cursul anului 2014 două contracte comerciale (unul cu o societate comercială din Ungaria, Sikomar) pe care le-au cesionat ambelor bănci, obţinând în acest fel noi linii de credit pentru SC Afinul SRL. Menţionez că în cursul lunii noiembrie 2014 am fost contactat de un reprezentant comercial al societăţii maghiare, ocazie cu care am constatat personal că nu există nici un contract comercial între această şi SC Afinul SRL. De asemenea, pentru prelungirea rambursării creditelor deja contractate, Măgureanu Virgil şi Marinescu Gabriel au întocmit şi prezentat băncilor în mai multe rânduri, începând cu anul 2013, documente contabile falsificate.
3. În a doua jumătate a anului 2014, aflându-se într-o gravă criză financiară, Măgureanu Virgil i-a contactat pe Rizel Iancu, proprietar real al SC S AVDI ZEDEK Internaţional SRL, şi pe Barbu Tiberiu, consultant financiar, solicitându-le să găsească orice soluţie de finanţare a SC Afinul SRL. Astfel, Măgureanu Virgil i-a solicitat lui Rizel Iancu să îi obţină instrumente bancare ce puteau fi folosite la obţinerea de către SC Afinul SRL a unor noi credite, ştiind că respectivele instrumente bancare sunt false. În acest sens, Măgureanu Virgil împreună cu Iancu Rizel au încercat să cumpere CET Oradea, societate aflată în lichidare cu lichidator desemnat Muşat şi Asociaţii, emiţând către BCR o scrisoare de garanţie bancară în valoare de 1 milion de euro din partea unei entităţi nebancare. Când au apărut problemele cu confirmarea scrisorii de garanţie bancare, Măgureanu Virgil mi-a solicitat să iau legătură cu avocatul lichidatorului şi să încerc rezolvarea situaţiei. Când am avut certitudinea faptului că Rizel Iancu a încercat să folosească instrumente bancare falsificate, l-am informat pe Măgureanu Virgil privind falsurile şi i-am solicitat să oprească orice colaborare cu Rizel Iancu.
4. La sfârşitul anului 2014, Măgureanu Virgil, împreună cu Barbu Tiberiu au încercat să folosească instrumentele bancare false furnizate de Rizel Iancu în vederea obţinerii de credite şi de la alte instituţii bancare. Au contactat în acest sens Garanti Bank, agenţia Voluntari, şi au avut mai multe discuţii şi schimburi de e-mail-uri cu directorul agenţiei Voluntari, d-ul Marcu Ion. Menţionez faptul că d-ul Marcu Ion a fost adus la Măgureanu Virgil de către Barbu Tiberiu şi a fost prezentat că o persoană care deja facilitase un credit important către o societate comercială unde Barbu Tiberiu era angajat/asociat. Specific de asemenea că Barbu Tiberiu avea clară situaţia infracţională a utilizării de documente bancare falsificate, chiar eu făcându-i această prezentare la solicitarea lui Măgureanu Virgil.
5. Ţinând cont de aspectele menţionate mai sus, mi-am prezentat demisia din funcţia de Director General al SC Afinul SRL în cursul lunii decembrie 2014, nedorind să fiu implicat în activităţile infracţionale ale respectivului grup condus şi coordonat de Măgureanu Virgil.”

                 Acuze privind asasinarea lui Codruț Marta

Alina Petre (Măgureanu): „În cursul anului 2012, în luna martie, în data de 10 martie – sâmbăta, am participat la un prânz la o casă din comună Izvorani (…). La masă mai erau prezenţi ca invitaţi următoarele persoane: Măgureanu Marian, soţul meu la acel moment, Dobrescu Dragoş împreună cu soţia/concubina, Lăcustă Diana, Schwartzenberg Elan (…) împreună cu soţia lui, Anghel Venera, soţia lui Sorin Anghel, gazdele petrecerii.

La masa respectivă, ţinând cont de legăturile de prietenie foarte vechi între cei prezenţi, principalul subiect de discuţie a fost situaţia creată de ancheta DNA şi DIICOT Braşov în privinţa cazului Nemeş de evaziune fiscală din operaţiuni ilegale cu produse petroliere. Cu acea ocazie am aflat că Schwartzenberg Elan împreună cu Dobrescu Dragoş erau şi ei implicaţi în respectiva fraudă. De asemenea s-a discutat în clar că numitul Marta Codruţ, în acel moment director de cabinet al lui Blejnar Sorin, Preşedinte al ANAF, ştia deja prea multe detalii şi despre alte afaceri ale celor doi, şi că o sumă de 10 milioane de euro nu le putea fi restituită deoarece numai Marta Codruţ cunoştea detaliile despre banca şi contul în care se află. Atmosfera de la masă a fost tensionată datorită acestor discuţii, mai ales din momentul în care Dobrescu Dragoş a declarat că Marta Codruţ trebuie să fie lichidat şi a precizat că urmează să îngroape cadavrul într-o pădure, precizând textual: «Băi, ăsta acum se joacă cu noi? I-am dat mână liberă şi el acum se apucă să ciripească? Gata, Codruţ trebuie să dispară! Şi ştiu şi pădurea unde să-l îngropăm».

La câteva zile după această petrecere, soţul meu Măgureanu Marian a venit acasă extrem de şocat şi mi-a declarat că Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan sunt extrem de periculoşi, că ştie că l-au lichidat deja pe Marta Codruţ şi că l-au îngropat într-o pădure, exact aşa cum şi declaraseră la masa respectivă şi mi-a precizat că nu se aştepta la aşa ceva şi a avut impresia la acel moment că cei doi glumesc. După alte câteva zile s-a anunţat oficial în presă dispariţia lui Marta Codruţ, ceea ce mi-a întărit convingerea că cei doi, Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan, sunt ordonatorii asasinatului.

Doresc să menţionez în mod expres faptul că şi la această petrecere, precum şi la toate întâlnirile la care am participat alături de Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan, se discuta deschis despre protecţia pe care aceştia o primeau în afacerile lor din partea lui Blejnar Sorin, şeful lui Marta Codruţ, din partea lui Comăniţă Victor, şeful Direcţiei Generale a Vămilor, din partea lui Tică Horaţiu, soţul Adelei, şefa de cabinet a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi din partea lui Moldoveanu Daniel, consilier prezidenţial şi coordonatorul Centrului Naţional de Informaţii, structura din cadrul Preşedinţiei României care se ocupa cu coordonarea tuturor serviciilor secrete din România. Cei doi, Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan, discutau deschis despre faptul că, în schimbul acestei protecţii de la cel mai înalt nivel pentru afacerile lor ilegale, ofereau în mod constant sume mari de bani, inclusiv au contribuit la finanţarea ilegală a campaniei electorale a lui Băsescu Traian în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2009. Îmi aduc aminte cum, în anul 2009, la diverse petreceri la care participăm alături de ei împreună cu soţul meu, Măgureanu Marian, cei doi vorbeau frecvent despre colectarea de bani şi de la alte persoane pentru campania prezindenţială a lui Băsescu Traian, sumele la care se refereau fiind de ordinul milioanelor de euro. Arăt de asemenea că la numeoase petreceri organizate de Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan în acei ani am participat alături de soţul meu, Măgureanu Marian, împreună cu Blejnar Sorin şi soţia acestui, cu Comăniţă Victor şi soţia acestuia, Andreea Diana, cu Tică Horaţiu şi soţia acestuia, Adela, la toate aceste petreceri discutându-se deschis despre afaceri ilegale, precum şi şpăgi şi comisioane plătite unor înalţi funcţionari publici şi demnitari români în schimbul protecţiei asigurate de aceştia. (…)

Avem suspiciuni rezonabile că Dobrescu Dragoş şi Schwartzenberg Elan se fac vinovaţi de infracţiunile de instigare şi posibilă complicitate la omor calificat, constituire de grup infracţional organizat în vederea evaziunii fiscale cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, finanţare ilegală de campanie electorală, obţinerea şi utilizarea de informaţii secrete de stat secrete de serviciu sau nepublice.

(…) Doamna Procuror Şef, (…)vă rugăm să analizaţi dacă este cazul să extindeţi cercetările penale şi asupra numiţilor Blejnar Sorin, Comăniţă Victor, Tică Horaţiu şi Moldoveanu Daniel, deoarece avem suspiciuni rezonabile că aceştia au comis infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, finanţare ilegală de campanie electorală, obţinerea şi utilizarea de informaţii secrete de stat secrete de serviciu sau nepublice şi chiar complicitate la infracţiunea de omor calificat, dacă, în urmă anchetei ce veţi derula, se va constata că cei nominalizaţi se fac vinovaţi şi ei de aceste fapte.”

                 Alina Petre, comentarii picante pe Facebook

„Am fost servită la masă de Piedone, înainte să devină primar, iar pe Vanghelie l-am cunoscut când stătea umil pe un scaun la intrarea într-un restaurant din zona gării (Viva) și se ruga de „unii” să-l ajute să intre în politică, promițându-le câte-n lună și-n stele dacă va ieși primar.

Am văzut oameni care-și trimiteau nevestele să se culce cu primarii ca să pună mâna pe diferite contracte sau să ajungă în funcții de conducere. Am văzut ceea înseamnă să dai plicuri cu bani mulți ca să ecologizezi gropi de gunoi sau să iei avize de Mediu. Am mai văzut bani ceruți pentru avizele periodice de la Consiliul Concurenței și am văzut femei folosite, care au ajuns foarte rău.

Pot să număr pe degete oamenii de calitate din politica românească, oameni care ar face față cu brio în structurile politice externe, care ar reprezenta țărișoara aceasta onorabil, oameni care au bani si nu vin să-i jegmănească pe săracii români, oameni care doresc să facă ceva pentru alți oameni.”

„În fiecare zi se fac presiuni asupra mea: fie primesc telefoane de pe numere ascunse, fie mă contactează așa-ziși prieteni, fie se fac demersuri, prin avocați, să mă oprească să dau informații despre Famiglia Măgureanu. Cu toate că Dl. Virgil Măgureanu se lăuda deseori că dna. Codruța Kovesi era la mâna lui și că l-ar fi ajutat la clasarea dosarelor Revoluției și Mineriadei, eu voi da toate detaliile autorităților care îmi solicită acest lucru. Sper ca organele abilitate să continue anchetele și că vor pedepsi vinovații.

Zi de zi sunt amenințată și avertizată asupra a ceea ce mi se va întâmpla dacă voi continua cu denunțurile. Deja am foarte multe dosare pe rolul instanțelor, toate în aer. Toată lumea ridică din umeri, se dau amânări nefondate. Mi se spune ca ei sunt încă legea in România și culmea, chiar mi se demonstrează. Sunt curioasă să văd ce sentință va da Președintele Tribunalului București la această cerere de a mă opri să fac denunțuri publice. Oare nu trăim într-o țară democratică, sau ni se restricționează libertatea la opinie și mai ales libertatea de a trăi.”

UPDATE – 09.50: Alina Petre postează:

„Presiunile și manipularea Famigliei continuă!

Printr-o acțiune securistă scârboasă, se încearcă amestecarea vieții mele private cu denunțurile pe care le-am depus la Direcția Națională Anticorupție.
Doresc să precizez că sunt o persoană care își asumă 100% ceea ce face, iar denunțurile mele sunt legate strict de perioada în care am făcut parte din acea familie și nu au legătură cu alte persoane. În acest demers am fost sprijinită de DNA și Fundația EurHonest. Decizia de a le depune a fost luată în conformitate cu legea, o eventuală nedepunere ar fi fost o încălcarea a acesteia.
Poate nu întâmplător, așa zisele dezvăluiri despre viața mea privată, apar pe pagina publicației online a unui individ cercetat de DNA pentru luare de mită.
Ce confirma aceste „dezvăluiri” neasumate, este că parte a presiunilor la care am fost supusă în ultimii aproximativ 2 ani, a fost supravegherea mea aproape permanentă, în țară și în afara ei, în spații publice și private.
Sunt un om liber, nu am nimic de ascuns, ba, dimpotrivă, am foarte multe lucruri de spus. De exemplu, zilele acestea, voi face o vizită la Ploiești, la rugămintea autorităților”.   

Marius Albin Marinescu – www.justitiarul.ro

Sorry, there are no polls available at the moment.

8172 cititori.