Într-o interpelare prezentată în ședința Senatului din 27 iunie 2016, având ca obiect „Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015”, senatorul independent Valer Marian îl acuză pe ministrul justiției, Raluca Prună, că nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Conform dispozițiilor legale susmenționate, ministrul justiției are obligația să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului anual de activitate al DNA. Doamna ministru Prună nu a binevoit să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, deși acest raport a fost prezentat și analizat cu patru luni în urmă la ședința de bilanț a DNA, la care a participat și actualul titular al portofoliului justiției.
Să nu aibă habar doamna Prună de obligația legală susmenționată? Este puțin probabil dacă avem în vedere că este licențiată în drept și că a avut stagii de pregătire la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei și la Comisia Europeană de la Bruxelles. Mai plauzibil este că doamna Prună a încălcat legea și a sfidat Parlamentul pentru a favoriza DNA căruia i-a procurat un avantaj nepatrimonial întrucât, potrivit unor surse judiciare, în raportul de activitate pe anul 2015 nu se fac referiri la 162 de achitări înregistrate de DNA și la resursele financiare alocate instituției. Se pune întrebarea dacă ministrul justiției a intrat astfel sub incidența infracțiunii de abuz în serviciu. Așteptăm un răspuns în acest sens din partea procurorului șef al DNA, doamna doctor Laura Codruța Kovesi. Prezentăm alăturat interpelarea adresată ministrului justiției de către senatorul Valer Marian:
Senator: Valer Marian
Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare
Colegiul electoral: nr. 1
Grup parlamentar: independent
Însumând 60% suspendări condiționate cu 10-12% achitări, rezultă un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adică aproape 3 din 4 dosare trimise în instanțe de DNA ridică mari semne de întrebare asupra calității instrumentării acestora, ceea ce este o situație fără precedent, în Europa cel puțin. Consider că un nivel atât de ridicat de rebut profesional impune de urgență un audit al Ministerului Justiției și al Comisiei Europene asupra activității DNA. De la înființare (2003) și până în present, asupra activității DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justiție Monica Macovei, a fost realizat, cu finanțare europeană, de Freedom House, organizație condusă de prietena sa Cristina Guseth, și a vizat activitatea instituției din perioada în care a purtat denumirea Parchetul Național Anticorupție. Resursele financiare și încrederea investite în DNA trebuie confirmate prin indicatori profesionali, în primul rând prin numărul de condamnări raportat la numărul de trimiteri în judecată, nu prin comunicate pompieristice și prin spectacole mediatice din genul „pâine și circ”. Simptomatic este faptul că în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o explozie de achitări în dosare răsunătoare ale DNA. Au fost achitați 46 de inculpați în dosarul privind referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, șeful Secției de combaterea corupției din DNA, și în care trimiterea în judecată a fost avizată de procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Au fost achitați toți cei 39 de inculpați trimiși în judecată în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitați toți cei 21 de inculpați arestați și trimiși în judecată în dosarul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitați toți cei 19 inculpați din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitați politicieni și judecători trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție, dintre care unii au trebuit să suporte spectacolul înjositor al cătușelor. Exemplificăm în acest sens cu fostul senator PNL și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, care a fost arestat preventiv și cu senatorul PDL Mircea Banias, față de care DNA a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. O achitare răsunătoare și umilitoare pentru DNA este cea a președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, trimis în judecată cu un deceniu în urmă, după ce în cursul judecății procurorii anticorupție au exercitat presiuni asupra unor experți și a unor judecători pentru a obține condamnarea politicianului PSD. Articolul 3 alineatul 1 litera e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002 prevede următoarea atribuție a Direcției Naționale Anticorupție: „elaborarea raportului anual privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
Valer Marian(www.avertisment.net)
5639 cititori.