Într-o interpelare prezentată în ședința Senatului din 27 iunie 2016, având ca obiect „Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015”, senatorul independent Valer Marian îl acuză pe ministrul justiției, Raluca Prună, că nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Conform dispozițiilor legale susmenționate, ministrul justiției are obligația să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului anual de activitate al DNA. Doamna ministru Prună nu a binevoit să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, deși acest raport a fost prezentat și analizat cu patru luni în urmă la ședința de bilanț a DNA, la care a participat și actualul titular al portofoliului justiției.
Să nu aibă habar doamna Prună de obligația legală susmenționată? Este puțin probabil dacă avem în vedere că este licențiată în drept și că a avut stagii de pregătire la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei și la Comisia Europeană de la Bruxelles. Mai plauzibil este că doamna Prună a încălcat legea și a sfidat Parlamentul pentru a favoriza DNA căruia i-a procurat un avantaj nepatrimonial întrucât, potrivit unor surse judiciare, în raportul de activitate pe anul 2015 nu se fac referiri la 162 de achitări înregistrate de DNA și la resursele financiare alocate instituției. Se pune întrebarea dacă ministrul justiției a intrat astfel sub incidența infracțiunii de abuz în serviciu. Așteptăm un răspuns în acest sens din partea procurorului șef al DNA, doamna doctor Laura Codruța Kovesi. Prezentăm alăturat interpelarea adresată ministrului justiției de către senatorul Valer Marian:
Adresată: Doamnei ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună
Senator: Valer Marian
Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare
Colegiul electoral: nr. 1
Grup parlamentar: independent
Senator: Valer Marian
Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare
Colegiul electoral: nr. 1
Grup parlamentar: independent
Obiect: Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015
Sedința Senatului din: 27.06.2016
În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 163 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta
INTERPELARE:
Într-unul din ultimele sale interviuri, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, a declarat că în peste 60% din dosarele DNA au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare la închisoare cu suspendare condiționată. Consider că aplicarea de către instanțele de judecată a unor pedepse cu suspendare condiționată în cazul a aproximativ 2/3 dintre inculpații trimiși în judecată de DNA indică, pe de o parte, că DNA nu s-a concentrat pe marea corupție, ci pe cazuri mărunte, având ca obiect infracțiuni conexe faptelor de corupție, supralicitând dispozițiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, iar, pe de altă parte, lipsa de profesionalism, incompetența unor procurori anticorupție. Probabil că dacă unii judecători n-ar fi fost timorați de DNA și SRI, numărul suspendărilor condiționate ar fi fost și mai mare ori în multe cauze s-ar fi pronunțat achitări în loc de suspendări. În România a fost înregistrat în ultimii ani și cel mai mare procent de achitări în dosarele trimise în instanțe de DNA. Procentul de achitări în dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeană în cazul dosarelor de corupție, care este în jur de 6%. Procentul de achitări înregistrate de DNA depășește substanțial, chiar exponențial, procentul de achitări înregistrate de celelalte unități de parchet din România, care a fost de 1%. Majoritatea achitărilor în dosarele DNA au fost pronunțate pentru că fapta nu exista sau nu era probată ori nu era prevăzută de legea penală.
Însumând 60% suspendări condiționate cu 10-12% achitări, rezultă un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adică aproape 3 din 4 dosare trimise în instanțe de DNA ridică mari semne de întrebare asupra calității instrumentării acestora, ceea ce este o situație fără precedent, în Europa cel puțin. Consider că un nivel atât de ridicat de rebut profesional impune de urgență un audit al Ministerului Justiției și al Comisiei Europene asupra activității DNA. De la înființare (2003) și până în present, asupra activității DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justiție Monica Macovei, a fost realizat, cu finanțare europeană, de Freedom House, organizație condusă de prietena sa Cristina Guseth, și a vizat activitatea instituției din perioada în care a purtat denumirea Parchetul Național Anticorupție. Resursele financiare și încrederea investite în DNA trebuie confirmate prin indicatori profesionali, în primul rând prin numărul de condamnări raportat la numărul de trimiteri în judecată, nu prin comunicate pompieristice și prin spectacole mediatice din genul „pâine și circ”. Simptomatic este faptul că în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o explozie de achitări în dosare răsunătoare ale DNA. Au fost achitați 46 de inculpați în dosarul privind referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, șeful Secției de combaterea corupției din DNA, și în care trimiterea în judecată a fost avizată de procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Au fost achitați toți cei 39 de inculpați trimiși în judecată în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitați toți cei 21 de inculpați arestați și trimiși în judecată în dosarul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitați toți cei 19 inculpați din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitați politicieni și judecători trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție, dintre care unii au trebuit să suporte spectacolul înjositor al cătușelor. Exemplificăm în acest sens cu fostul senator PNL și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, care a fost arestat preventiv și cu senatorul PDL Mircea Banias, față de care DNA a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. O achitare răsunătoare și umilitoare pentru DNA este cea a președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, trimis în judecată cu un deceniu în urmă, după ce în cursul judecății procurorii anticorupție au exercitat presiuni asupra unor experți și a unor judecători pentru a obține condamnarea politicianului PSD. Articolul 3 alineatul 1 litera e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002 prevede următoarea atribuție a Direcției Naționale Anticorupție: „elaborarea raportului anual privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
Însumând 60% suspendări condiționate cu 10-12% achitări, rezultă un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adică aproape 3 din 4 dosare trimise în instanțe de DNA ridică mari semne de întrebare asupra calității instrumentării acestora, ceea ce este o situație fără precedent, în Europa cel puțin. Consider că un nivel atât de ridicat de rebut profesional impune de urgență un audit al Ministerului Justiției și al Comisiei Europene asupra activității DNA. De la înființare (2003) și până în present, asupra activității DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justiție Monica Macovei, a fost realizat, cu finanțare europeană, de Freedom House, organizație condusă de prietena sa Cristina Guseth, și a vizat activitatea instituției din perioada în care a purtat denumirea Parchetul Național Anticorupție. Resursele financiare și încrederea investite în DNA trebuie confirmate prin indicatori profesionali, în primul rând prin numărul de condamnări raportat la numărul de trimiteri în judecată, nu prin comunicate pompieristice și prin spectacole mediatice din genul „pâine și circ”. Simptomatic este faptul că în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o explozie de achitări în dosare răsunătoare ale DNA. Au fost achitați 46 de inculpați în dosarul privind referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, șeful Secției de combaterea corupției din DNA, și în care trimiterea în judecată a fost avizată de procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Au fost achitați toți cei 39 de inculpați trimiși în judecată în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitați toți cei 21 de inculpați arestați și trimiși în judecată în dosarul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitați toți cei 19 inculpați din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitați politicieni și judecători trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție, dintre care unii au trebuit să suporte spectacolul înjositor al cătușelor. Exemplificăm în acest sens cu fostul senator PNL și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, care a fost arestat preventiv și cu senatorul PDL Mircea Banias, față de care DNA a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. O achitare răsunătoare și umilitoare pentru DNA este cea a președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, trimis în judecată cu un deceniu în urmă, după ce în cursul judecății procurorii anticorupție au exercitat presiuni asupra unor experți și a unor judecători pentru a obține condamnarea politicianului PSD. Articolul 3 alineatul 1 litera e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002 prevede următoarea atribuție a Direcției Naționale Anticorupție: „elaborarea raportului anual privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
Direcția Națională Anticorupție a elaborat și a prezentat Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției raportul de activitate pe anul 2015, acesta fiind analizat la ședința de bilanț a DNA din 25.02.2016, la care ați participat, dar dumneavoastră, în calitate de ministru al justiției, nu ați prezentat Parlamentului până în prezent concluziile asupra acestui raport de activitate, deși au trecut patru luni de la elaborarea și analiza sa, nerespectând astfel dispozițiile legale susmenționate.
Pentru considerentele expuse, vă solicit să-mi comunicați motivele pentru care nu ați prezentat Parlamentului concluziiile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, conform obligației prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, precum și dacă aveți în vedere efectuarea unui audit asupra activității DNA, ținând cont de procentul mare de achitări și de procentul mare de condamnări cu suspendare condiționată care au fost înregistrate de DNA în perioada 2013-2016.
Solicit răspuns scris și verbal.
Senator
Valer Marian(www.avertisment.net)
Valer Marian(www.avertisment.net)
5328 cititori.
