Al XVI – lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură”: 30 septembrie – 2 octombrie

Al XVI – lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură” se va desfășura în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, fiind organizat prin implicarea Fundaţiei Culturale MEMORIA – Filiala Argeş, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Muzeul Judeţean Argeş, Primăria Piteşti, Fundația Română pentru Democrație Bucureşti, Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria”, Univ. Chișinău – Republica Moldova, Institutul și Biblioteca Română – Freiburg, Germania, Centrul de Cercetări Istorice,Cernăuți (Ucraina).

Prin dezbaterile care vor avea loc, simpozionul îşi propune să prezinte opiniei publice din ţară şi de peste hotare atât aspecte privind criminalul experiment de „REEDUCARE PRIN TORTURĂ”, ce s-a întâmplat cu supravieţuitorii şi familiile lor după acest experiment, cât şi cele privind FORME ȘI ASPECTE DE REPRESIUNE A INDIVIDULUI ÎN PERIOADA DICTATURILOR COMUNISTE din România, din spaţiul sovietic şi din oricare alte părți ale lumii. Este recomandabil să se prezinte forme și aspecte inedite legate de detenţie și torționari care au urmărit exterminarea fizică sau mutilarea fizică şi psihică a deţinuţilor politici trecuţi prin ”reeducări”, despre închisorile și lagărele de muncă forțată folosite de autoritățile dictaturilor comuniste împotriva oponenților. Sunt acceptate lucrări originale care să prezinte și aspecte privitoare la toate formele de opresiune din timpul dictaturilor comuniste(este recomandabil ca lucrările în extenso să conţină maxim 10-12 pagini A4 scrise în Times New Roman, 11, la un rând, cu setările de pagină: top–44mm, bottom–43mm, left, right–38mm, header/footer-35mm. Lucrările vor conţine referinţele bibliografice citate în text).
Cu ocazia acestei manifestări va avea loc o vizită şi un moment de reculegere la Monumentul Memorial „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură” în memoria victimelor comunismului.

Un merit important în realizarea acestui act esențial de salvare a memoriei genocidului comunist îi revine prof.univ.dr.ing. Ilie POPA, chairman, organizator și coordonator al dezbaterilor.

Lista comitetului știinţific este semnată de prof.univ.dr. Dennis Deletant(Univ.Georgetown USA), acad. prof. Al. Zub (Univ. Iaşi), acad. Nicolae Dabija (Republica Moldova), prof.univ.dr.Cornel Constantinescu (Șc.Politehnică Zürich), prof.univ.dr. Emil Constantinescu (Univ. Bucureşti), dr. Alexandru Popescu (Univ. Oxford), prof.univ.dr.ing. Ilie Popa (Univ. Piteşti), prof.univ.dr.ing. Gh.Boldur Lăţescu (ASE Bucureşti),  prof.univ.dr. Victor Grecu (Univ. Sibiu), dr. Marius Oprea (IICCMER Bucureşti), prof.univ.dr. Ioana Voicu-Arnăuţoiu (Univ.Muzică Buc.), prof.univ.dr.hab. Anatol Petrencu (Univ. de Stat Chișinău), dr. Cornel POPESCU (Muzeul Judeţean Argeş), dr. Mihai Neagu Basarab (Institutul Român Freiburg), conf. univ.dr. Sorin Ilieşiu (U.N.A.T.C. Bucureşti), prof. Petru Grior (Institutul de Cercetări Istorice, Cernăuți), scriitor Micaela Ghiţescu (MEMORIA Bucureşti), publicist Lucia Hossu Longin (TV Romania), ing. Octav Bjoza (AFDPR).  Din comitetul de organizare locală fac parte Sergiu Rizescu –  Preşedinte AFDPR Argeş, Constantin Cornel Ionică – Primar al Municipiului Piteşti, Nestor Dumitru – Fundaţia „Memoria” Filiala Argeș,  Tedy Drăguţă – Fundaţia „Memoria” Filiala Argeş, Ştefănescu Bogdan – Fundaţia „Memoria” Filiala Argeş, Vali Motreanu – Muzeul Judeţean Argeş, Remus Petre Cîrstea – Universitatea Piteşti, Aurel Ilea – AFDPR Argeş,  Alexandru German – Fundaţia „Memoria” Filiala Argeş.

După 23 august 1944, când România a trecut de partea Aliaţilor, sute de mii de militari sovietici au ocupat ţara, timp de 14 ani. La 6 martie 1945, Stalin, prin trimisul său special Vâşinski, a impus României un guvern comunist condus de Petru Groza, chiar dacă Partidul Comunist Român avea mai puţin de 1000 de membri. Represiunea dictată de la Kremlin a început prin arestarea ofiţerilor din Armata Română care au luptat împotriva Uniunii Sovietice pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, provincii ocupate de Armata Roşie în anul 1940. La 30.12.1947, comuniştii au forţat abdicarea Regelui Mihai, ultimul obstacol anticomunist. Pentru bolşevizarea României, s-a introdus cenzura şi sistemul sovietic de învăţământ, limba rusă obliga-torie, scoaterea religiei şi reducerea drastică a limbilor de circulaţie internaţională. Mii de consilieri sovietici hotărau în principalele instituţii şi întreprinderi aplicând întocmai cele 45 de directive ale documentului secret K-AA/CC113, indicaţia NK/003/47 al NKVD. Circa un milion de români care s-au opus paşnic bolşevizării României, au fost arestaţi sau deportaţi, iar peste o sută de mii dintre ei au fost exterminaţi. Pe harta României au apărut peste 100 de închisori, lagăre de muncă şi domiciliu forţat. În închisorile din România s-au aplicat cele mai barbare metode de tortură şi s-au comis cele mai oribile crime. Acestea au început pe 6 decembrie 1949 (Sf. Nicolae) la închisoarea din Piteşti, unde majoritatea covârşitoare a deţinuţilor politici erau studenţi şi elevi.

Aşa-numita „reeducare prin tortură” cunoscută sub numele de „Experimentul sau Fenomenul Piteşti”, (aplicat pentru prima dată de pedagogul sovietic Makarenko în Uniunea Sovietică pe deţinuţi de drept comun) a constat în recrutarea unor deţinuţi politici, ei înşişi în prealabil torturaţi, cărora li se promitea eliberarea şi încadrarea cu grade în securitatea română, în schimbul smulgerii de la ceilalţi deţinuţi politici a tuturor informaţiilor ce nu fuseseră declarate în anchete. Pentru aceasta, ei aplicau metode oribile de tortură non-stop, greu de imaginat (apreciate de marele scriitor rus Soljeniţân ca “cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”) care adesea, au condus la exterminarea fizică a multor deţinuţi. Toate acţiunile de tortură fizică şi psihică au fost iniţiate şi coordonate de generalul Alexandru Nicolski, adjunctul Securităţii Române şi spion sovietic. În acţiunea de respingere a comunismului – acest cancer care a afectat major peste o jumătate de secol fiinţa naţională a poporului român – rezistenţa personalităţilor din toate păturile sociale a constituit unul din cele mai grele tributuri plătite de poporul român împotriva bolşevizării ţării.

Din partea presei constănțene vor participa – ca și în anii anteriori – Guner AKMOLLA – scriitor, publicist și Codruț BURDUJAN – editorialist și producător TV.

12502 cititori.