„Caut avocat redutabil! Îl dau în judecată pe mizerabil! Alexandru Florian n-are ce căuta în funcția de director la onor Institutul Holocaustului!” este titlul unui anunţ făcut recent de către apreciatul scriitor şi politician naţionalist Ion Coja, pe site-ul personal(www.ioncoja.ro)
Scrisoare deschisă
La data când s-a înființat Institutul pentru cercetarea Holocaustului din România, Ministerul Culturii a organizat un concurs pentru ocuparea postului de director al instituției nou înființate. Am considerat că aș avea competența necesară conducerii unui asemenea institut: am scris două cărți pe tema Holocaustului din România și câteva zeci de articole, m-am îngrijit de publicarea unor cărți pe această temă, am organizat mai multe dezbateri publice despre Holocautul din România și alte contribuții, inclusiv literatura beletristică tangentă la subiect scrisă de mine: un roman și două piese de teatru. Nimeni, în România, nu a scris mai mult decât mine pe tema Holocaustului!
Drept care mi-am depus dosarul pentru a intra în concurs și eu, feciorul dumnealor părinții mei, dintre care, despre tatăl meu, am motive să cred că este consemnat în arhivele Yad Vashem sau ale Mossadului pentru câte le-a făcut el evreilor din Constanța în anii 1940-45, ba chiar și mai târziu, uzând de drepturile și obligațiile sale de bun român!
Deci, eu, ION COJA, m-am considerat îndreptățit să conduc Institutul pentru cercetarea Holocaustului din România… Recunosc, ar fi avut hazul său, ca orice paradox, dacă ajungeam să le fiu șef Lyei Benjamin, lui Harry Culler și altor specialiști în istoria PCUS, varianta prescurtată. Dar eu totdeauna m-am condus după principiul că anecdota primează. Cu orice risc! Este o regulă veche, de pe vremea dacilor!… Cum să mă dezic de ea și să n-o respect?!
Pe lângă actele cerute, am depus și un memoriu, un plan de management, prin care detaliam chestiunea: cum văd eu activitatea Institutului abia ieșit în lume.
Am depus toate cele la Ministerul Culturii și am început să aștept convocarea la interviul legiuit. Cred că mi-am cumpărat atunci și un costum de haine nou, să fac impresie de director, nu de… Mă rog! Asta nu se pune!
Dar, în locul invitației așteptate, am primit refuzul comisiei ministeriale: nu m-a acceptat să mă înscriu la concurs dintr-un motiv care mi s-a părut și mie demn de a conta: nu aveam studii universitare în specialitatea istorie!… Refuzul, așa cum a fost formulat de Ministerul Culturii, îl mai am pe undeva! Merita păstrat!
În temeiul acestui răspuns oficial, expediat cu număr de înregistare, ștampilat și semnat, am acceptat să aflu mai apoi că pe postul de director a fost angajat un istoric într-adevăr profesionist, istoric militar din echipa generalului Ilie Ceaușescu, echipă de istorici a căror poziție față de holocaustul din România o cunoșteam dinainte de 1990: negare totală, judicios argumentată.
Numai că de o vreme, nu știu exact de când, director de Institut dedicat cercetărilor istorice privind Holocaustul nu mai este un specialist istoric, ci este o haimana de specialist în materialismul dialectic și alte baliverne bolșevice, leniniste, staliniste!
Am consultat CV pezevenghiului și n-am găsit nicăieri consemnat că ar fi absolvent al unei facultăți de istorie!
Firește, este vorba de hahalera care face de rușine întreg neamul evreiesc sub numele său conspirativ de Alexandru Florian. Este derbedeul care, în ultimele luni, a reușit să se impună ca individul cel mai scârbos, mai grețos, mai antipatic, de la Brucan încoace! Ba unii zic că și-a depășit cu mult modelul!…
Consider că prezența sa în fruntea Institutului numit mai sus este ilegală. Dacă cumva greșesc, aștept să mă corecteze un specialist jurist!
Până atunci, convins că mi s-a făcut o nedreptate mie sau un abuz care l-a favorizat pe infractorul mai sus numit, rog să fiu ajutat de un jurist care să formuleze corect reclamația ce urmează să o fac în justiție și / sau la Ministerul Culturii.
Ultima oară când am dat în judecată Comunitatea Evreiască din România am făcut-o de capul meu, fără să mă asiste juridic nimeni și am ratat ocazia de a câștiga un proces în care adversarii mei, eternii mei adversari de la FCER, erau cu totul descoperiți. Am greșit chemându-l în instanță și pe tartorul numit Aurel Vainer. El era principalul vinovat! Cu el aveam eu ce aveam de împărțit! Am uitat însă că are imunitate parlamentară bătrâna haită, așa că acțiunea mea s-a împotmolit de la bun început.
De data asta mă las pe mâna specialiștilor, datele problemei fiind cele de mai sus. Le mai enunț o dată:
Ministerul Culturii, ca să mă împiedice să particip la concursul pentru ocuparea postului de director la Institul Holocaustului, post pentru care m-am considerat a fi cel mai potrivit, a pus o condiție pe care eu n-o îndeplineam: studii universitare în specialitatea istorie. Această condiție însă n-o îndeplinește nici actualul director, Alexandru Florian, drept care devine evident tratamentul discriminator și abuziv care ni s-a aplicat de către Minister. Sper să pot avea dreptul la reparații de daune și morale, și materiale.
Exact – exact în ce constă ilegalitatea comisă de ministerul Culturii îl las să aprecieze pe necunoscutul bărbat care se va oferi să mă ajute. Pe față, prin angajament de avocat, sau mai discret, să nu-și compromită cariera! Numai eficient să fie!
În așteptarea dumnevoastră, stimate camarad,
Ion COJA
8968 cititori.
