Criza învățământului în limba maternă din sudul Basarabiei atinge un punct critic în toamna anului 2026. Printr-o scrisoare deschisă transmisă la 9 noiembrie 2026 președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, Guvernului de la Kiev și administrațiilor locale, șapte organizații reprezentative ale comunității românești din regiunea Odesa denunță restrângerea dramatică a rețelei școlare românești, presiunile exercitate asupra părinților și discrepanța majoră dintre recentele modificări legislative adoptate de Parlamentul ucrainean și realitatea din teren.
Documentul, făcut public la 10 noiembrie 2026 prin intermediul unui comunicat al Asociației Național-Culturale Române Regionale Odesa „Basarabia” și preluat de Podul.ro și Bucpress.eu radiografiază declinul abrupt al educației în limba română din ultimele trei decenii. Potrivit datelor centralizate de semnatari, în raioanele Cetatea Albă, Bolgrad și Ismail există 24 de localități rurale în care românii sunt majoritari, iar populația românofonă totală din regiune este estimată la circa 78.000 de locuitori.
Dacă în anul școlar 1991–1992, imediat după declararea independenței Ucrainei, în sudul Basarabiei funcționau 18 școli cu predare în limba română, frecventate de peste 5.000 de elevi, astăzi a mai rămas o singură unitate de învățământ cu predare integrală în limba maternă: Liceul din Borisăuca (comunitatea teritorială Tatarbunar, raionul Cetatea Albă). În alte 12 școli mai supraviețuiesc doar clase cu predare în limba română, alături de cele în limba ucraineană.
Cifrele ultimilor ani confirmă ritmul accelerat al acestei restrângeri: între 2014 și 2026, numărul elevilor care învață în limba română s-a înjumătățit, scăzând de la 2.636 la doar 1.328, în condițiile în care în cele 24 de sate majoritar românești există un bazin potențial de peste 4.300 de copii de vârstă școlară. Reprezentanții comunității pun această situație pe seama politicilor succesive de rusificare și ucrainizare din ultimele decenii, care au limitat accesul la limba maternă și au accelerat asimilarea.
Reforma educațională și blocajele din teren: cazul Frecăței și precedentul Cartal
Pe fondul acestui recul istoric, aplicarea reformei învățământului din Ucraina riscă să dea o lovitură decisivă ciclului liceal în limba română. Organizațiile semnatare semnalează demersuri sistematice de retrogradare a liceelor la statutul de gimnaziu în localități precum Utkonosivka, Komîșivka, Novoselivka sau Borisăuca, fără a se ține cont de specificul comunităților românești și de imposibilitatea elevilor de a-și continua studiile liceale în limba maternă. În lipsa claselor de liceu în propriile localități, adolescenții ar fi obligați să facă naveta zilnic pe distanțe de zeci de kilometri, adesea în alte comunități teritoriale sau raioane — o soluție greu de aplicat în contextul războiului, al depopulării și al riscurilor de securitate.
Un punct de maximă tensiune îl reprezintă situația de la Liceul mixt din localitatea Frecăței (Lîmanske), unde, potrivit datelor relatate într-un reportaj TVR Info din 6 noiembrie 2026, 106 elevi studiază în limba română și 115 în limba ucraineană. Pentru a evita desființarea ciclului liceal în limba maternă, părinții etnici români au solicitat transferul copiilor lor din clasele ucrainene în cele românești.
În cadrul consultărilor publice din 5 noiembrie 2026, șefa Secției de Învățământ a Consiliului Municipal Reni, Lilia Bondarenko, i-a avertizat pe părinți că aceste demersuri reprezintă „lucruri separatiste”. În ciuda intimidărilor, părinții din Frecăței au votat în unanimitate împotriva reorganizării liceului, iar organizațiile românești au anexat sesizării înregistrări audio din timpul dezbaterii, solicitând o anchetă oficială și o încadrare juridică a declarațiilor funcționarei.
„Asemenea afirmații umilesc demnitatea umană și creează un fundament periculos pentru perceperea comunității naționale, istorice românești – loiale statului ucrainean – drept o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei”, avertizează semnatarii apelului.
Un alt episod invocat este cel de la Liceul din Cartal (Orlivka), unde clasa I cu predare în limba română a fost închisă la 4 septembrie 2026, la numai patru zile de la deschiderea anului școlar. Deși elevii înscriși au revenit la cursuri la 21 septembrie 2026 în urma intervenției societății civile și a Consulatului General al României la Odesa, autoritățile ucrainene nu au oferit nici până astăzi o explicație oficială privind motivele deciziei și persoanele responsabile.
Contradicția dintre noua Lege nr. 5008-IX și abuzurile administrației locale
Apelul românilor din Odesa vine la mai puțin de o lună după ce, la 12 octombrie 2026, Rada Supremă de la Kiev a adoptat modificări legislative (Legea nr. 5008-IX) menite să extindă dreptul minorităților ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene — inclusiv limba română — la educație în limba maternă, prevederi salutate a doua zi, la 13 octombrie 2026, și de președintele României, Nicușor Dan. Noua lege promite statut juridic distinct școlilor în care peste jumătate dintre elevi studiază în limba minorității, avize suplimentare pentru reorganizarea școlilor și finanțare pentru clasele cu efective reduse.
Cu toate acestea, liderii comunității românești din sudul Basarabiei arată că legea conține lacune exploatate de administrațiile locale pentru a continua închiderea claselor românești și cer amendarea ei urgentă. În paralel, printr-un demers oficial transmis la începutul lunii noiembrie 2026 și relatat de BucPress, organizațiile românești din regiune au solicitat autorităților de la București și Kiev redeschiderea Consulatului General al României la Odesa și înființarea unui birou consular la Ismail, pentru a asigura o protecție instituțională permanentă în zonă.
Sacrificiul românilor pe front și cele patru revendicări adresate Kievului
În memoriul lor, organizațiile subliniază loialitatea necondiționată a comunității românești din regiunea Odesa față de suveranitatea, integritatea teritorială și orientarea europeană a Ucrainei. Sute de etnici români din această regiune luptă în prezent pe front, iar în ultimii 12 ani peste 65 de militari de naționalitate română sau moldovenească și-au pierdut viața apărând independența statului ucrainean, în timp ce alte câteva zeci sunt dați dispăruți sau se află în prizonierat în Rusia.
Pentru deblocarea situației, comunitatea românească formulează patru solicitări concrete către conducerea de la Kiev:
-
- Anchetarea incidentului de la Reni: Demararea unei verificări urgente privind declarațiile și acțiunile funcționarilor Secției de Învățământ din Reni la dezbaterea din 5 noiembrie privind Liceul din Frecăței și sancționarea celor vinovați, dacă se constată încălcări ale legii.
- Transparență în cazul Liceului din Cartal: Publicarea concluziilor verificărilor referitoare la închiderea temporară a clasei I în limba română din 4 septembrie 2026, cu indicarea temeiului legal, a persoanelor responsabile și a măsurilor luate pentru a evita repetarea unor astfel de abuzuri.
- Respectarea opțiunii părinților: Garantarea dreptului părinților de a alege limba de studiu pentru copiii lor, prin analizarea și aprobarea legală a cererilor de transfer către clasele cu predare în limba română.
- Convocarea Comisiei mixte româno-ucrainene: Reunirea de urgență a Comisiei interguvernamentale mixte privind protecția minorităților naționale, cu participarea reprezentanților românilor din Odesa, pentru a examina amendamentele propuse de comunitate la Legea nr. 5008-IX.
Semnatarii cer ca aceste propuneri să fie evaluate în spiritul Tratatului de bună vecinătate dintre România și Ucraina din 1997, al Declarației comune privind parteneriatul strategic din 12 martie 2026 și al recomandărilor Comisiei de la Veneția. „Integrarea europeană a Ucrainei, pe care comunitatea noastră românească o susține în mod consecvent, este imposibilă fără respectarea identității minorităților naționale și fără protejarea drepturilor acestora”, punctează autorii scrisorii.
Apelul este asumat de șapte entități ale mediului asociativ românesc: Asociația Românilor din Ismail „Gavriil Musicescu”, Asociația Cultural-Religioasă „Melchisedec Ștefănescu”, Centrul Informațional Român din Ismail, Asociația Învățătorilor de Etnie Română din Regiunea Odesa, Asociația Românilor din Reni „Reni”, Agenția de Dezvoltare Locală „Cartal-Orlivka” și Asociația Național-Culturală Română Regională Odesa „Basarabia”.
Subiectul crizei învățământului în limba română din sudul Basarabiei a intrat și în atenția presei de la București, fiind dezbătut în ediția din 9 noiembrie 2026 a emisiunii „Frontul”, realizată de jurnalista Alina Grigore la Televiziunea Română — o apariție salutată public de reprezentanții Asociației „Basarabia”.
38 cititori.
