(DOCUMENT) Reacție civică dură față de proiectul MApN: „Obligații abuzive pentru cetățeni și firme, fără dezbatere reală”

42 cititori.

BUCUREȘTI — Ministerul Apărării Naționale (MApN) se confruntă cu o solicitare oficială de suspendare a procedurii de avizare și de organizare a unei dezbateri publice cu prezență fizică asupra proiectului de Hotărâre a Guvernului privind normele de aplicare a Legii nr. 446/2006. Demersul a fost înregistrat pe 18 noiembrie 2026 de Asociația „Adevăr și Dreptate”, o organizație civică înființată în anul 2003, prin care se semnalează riscul unor derapaje administrative și restrângeri de drepturi odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări. 
Proiectul, afișat pe portalul Secretariatului General al MApN la 13 noiembrie 2026 cu un termen de consultare de doar 10 zile, reglementează evidența militară, recrutarea, statutul rezerviștilor, programul de pregătire militară voluntară în termen și obligațiile angajatorilor și ale autorităților locale. 
CASETĂ EXPLICATIVĂ: Ce prevede proiectul MApN pentru cetățeni și firme (dacă este adoptat în forma actuală)
  • Bărbații între 18 și 35 de ani (încorporabili și recruți): Intră în evidența medicală transmisă anual de medicii de familie către structurile militare (în privința bolilor cronice). Pentru segmentul 20–35 de ani, proiectul prevede obligația prezentării la centrul militar pentru predarea adeverinței sau livretului înaintea oricărei plecări din țară pe timp de pace și ridicarea documentului la întoarcere.
  • Rezerviștii: Pot fi trecuți din rezerva generală în rezerva operațională (care presupune instruiri anuale de până la 15 zile) pe baza unei selecții interne, fără criterii publice detaliate în norme. La fiecare călătorie în străinătate trebuie să predea livretul militar la centrul militar.
  • Românii plecați la muncă sau studii în străinătate: În situații de asediu, mobilizare sau război, ordinul de notificare pentru revenirea în țară (în termen de 15 zile) poate fi lăsat unei persoane majore de la adresa din România sau afișat pe ușa locuinței, termenul curgând de la momentul afișării.
  • Tinerii voluntari (18–35 de ani): Pot opta pentru programul de pregătire militară de bază (până la 4 luni), remunerat cu echivalentul a trei câștiguri salariale medii brute. Proiectul exclude însă automat orice candidat care figurează în evidența medicului de familie cu o boală cronică, indiferent de gravitate.
  • Angajatorii (companii, PFA-uri cu salariați, ONG-uri): Au obligația să desemneze un responsabil cu evidența militară, să îl trimită anual la instruire și să întocmească dosare fizice pe hârtie pentru toți angajații cu obligații militare, sub sancțiunea amenzii (între 16 și 20 de puncte-amendă).
  • Notă de context: Documentul analizat este un proiect de Hotărâre de Guvern aflat în etapa de transparență decizională, nefiind încă aprobat sau intrat în vigoare.

Demersuri civice pentru blocarea unor potențiale abuzuri administrative

Documentul de 30 de pagini este semnat de președintele asociației, Ene Viorel, și de secretarul organizației, avocatul Mihai Rapcea. Cu o experiență de peste 25 de ani în Baroul București, Rapcea este cunoscut în spațiul public pentru o activitate intensă în zona litigiilor strategice și a acțiunilor civice îndreptate împotriva abuzurilor administrative, contestând constant acte normative și decizii ale autorităților publice pe teme ce vizează libertățile fundamentale.
În analiza transmisă ministerului, reprezentanții societății civile atrag atenția că modul în care au fost redactate normele lasă loc unor interpretări discreționare din partea autorităților militare și civile. Principalele temeri vizează riscul ca, sub pretextul modernizării evidenței militare, statul să instituie obligații birocratice excesive, sancțiuni aplicate fără o informare reală a cetățeanului și colectări masive de date personale și medicale fără garanții de confidențialitate.

Acuzații privind vicierea procedurii de transparență

Contestatorii reproșează inițiatorilor încălcarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Deși legea permite un termen minim de 10 zile doar în situații urgente sau excepționale, asociația arată că MApN nu poate invoca urgența pentru un act pe care avea obligația să îl adopte încă din primăvara anului 2007 (termen reiterat prin Legea nr. 5/2026 și expirat în aprilie 2026).
Mai mult, documentele publicate pe site-ul ministerului poartă deja ștampila de avizare juridică internă și tabele de avizare interministerială datate octombrie și începutul lunii noiembrie 2026 — anterior datei la care proiectul a fost pus în dezbatere publică.
Organizația semnalează totodată că documentația a fost încărcată sub forma a trei fișiere PDF scanate fără strat de text (inaccesibile persoanelor cu deficiențe de vedere, contrar Directivei UE 2016/2102) și că din dosar lipsesc acte esențiale la care normele fac trimitere, precum baremul medical, criteriile de selecție, reglementările privind testarea psihologică și criteriile aplicabile femeilor.

Punctele sensibile semnalate în proiect

Analiza juridică indică o serie de prevederi care, în opinia contestatarilor, depășesc cadrul Legii nr. 446/2006 și expun cetățenii și mediul privat la măsuri disproporționate:
  • Restricții la plecarea din țară: Articolul 46 obligă recruții, rezerviștii și cetățenii încorporabili (bărbații cu vârste între 20 și 35 de ani) să se prezinte fizic la centrul militar înaintea fiecărei plecări din țară pe timp de pace pentru a preda livretul sau adeverința militară și să revină la ghișeu la întoarcere, fără un prag minim de ședere. Asociația califică măsura drept o formalitate echivalentă vizei de ieșire, interzisă de Directiva 2004/38/CE privind libera circulație.
  • Ordine de chemare afișate pe ușă: Pentru românii plecați temporar în străinătate, articolele 8 și 18 permit înmânarea notificărilor oricărei persoane majore găsite la domiciliu sau afișarea lor pe ușa locuinței, moment de la care începe să curgă termenul legal de prezentare de 15 zile, sub sancțiunea amenzii (sau a răspunderii penale în stare de război).
  • Raportarea bolilor cronice către armată: Articolele 44 și 45 obligă medicii de familie să transmită anual direcțiilor de sănătate publică — și mai departe centrelor militare — evidența tuturor bolilor cronice și a invalidităților pentru bărbații între 18 și 35 de ani, iar serviciile sociale să trimită copii ale certificatelor de handicap. Documentul arată că aceste transferuri de date medicale sunt prevăzute fără informarea pacienților și fără avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
  • Dosare pe hârtie la angajatori și ONG-uri: Articolele 39–43 impun tuturor angajatorilor — inclusiv microîntreprinderilor, persoanelor fizice autorizate cu salariați și organizațiilor neguvernamentale — să desemneze un responsabil cu evidența militară, să îl trimită la instruiri anuale și să păstreze fișe fizice pe hârtie pentru fiecare angajat cu obligații militare, sub sancțiunea amenzii.
  • Pregătirea premilitară a minorilor și personalul medical civil: Proiectul permite includerea minorilor de la vârsta de 15 ani în pregătirea premilitară fără a prevedea acordul scris al părinților (art. 49) și autorizează direcțiile de sănătate publică să desemneze obligatoriu medici și psihologi din unități private în comisiile de recrutare, fără a stabili durata activității sau modul de remunerare (art. 24 și 28).
  • Contradicții privind impactul bugetar: Deși în nota de fundamentare inițiatorii susțin că proiectul nu generează costuri suplimentare și lasă necompletat tabelul impactului financiar, textul normelor obligă primăriile și consiliile județene să asigure spații, dotări IT, mijloace auto și să plătească personalul din afara centrelor militare care activează în comisiile de recrutare și de contestații.

Ce cere societatea civilă

Asociația „Adevăr și Dreptate” solicită Ministerului Apărării Naționale:
  1. Prelungirea perioadei de consultare publică cu cel puțin 30 de zile de la republicarea integrală a documentației în format text accesibil;
  2. Organizarea unei dezbateri publice cu prezență fizică la sediul MApN, la care să fie invitate confederațiile patronale și sindicale, organizațiile medicilor, structurile asociative ale primăriilor, reprezentanții diasporei, cultele religioase și Avocatul Poporului;
  3. Refacerea notei de fundamentare și eliminarea prevederilor care adaugă obligații neprevăzute de lege.
Conform Legii nr. 52/2003, autoritatea publică este obligată să organizeze o întâlnire de dezbatere publică atunci când acest lucru este solicitat în scris de o asociație legal constituită.
Puteți consulta documentul integral AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.