Incredibil dar adevărat: Turismul turcesc are la bază șablonul turismului de masă românesc (II)

Deniz
Continuăm și astăzi seria dialogului cu Deniz Emin Tüfekçi, personalitate a turismului din Turcia și președintele unei asociații a managerilor din acest domeniu de succes global care reunește 16.500 de membri. Astfel, într-un material anterior, invitatul nostru relata într-o emisiune realizată alături de prietenii de la Argeș Plus, modul cum țara prietenă și-a construit aceste performanțe pornind de la două obiective esențiale:
  • Un șablon pentru arhitectura viitoare a turismului de masă – la acel moment din anii ’70 fiind inspirat chiar după cel românesc; modelul a fost selectat cu rigurozitate după ce au fost analizate numeroase rapoarte întocmite de tinerii specialiști trimiși să se documenteze în zeci de state din întreaga lume.
  • Formarea unei generații care să genereze specialiști de elită în acest tip de turism care aduce Turciei profituri anuale de miliarde de euro.
De la „elita” formată la Universitatea Bosfor până la profiturile uluitoare de miliarde, specialistul Deniz Tüfekçi explică de ce ospitalitatea nu este doar un serviciu, ci o filosofie de stat bazată pe iubire.

Moștenirea comună istorică și culturală, o resursă importantă pentru restartarea unui turism de calitate: „Când vin în România, mă simt ca acasă!”

Deniz Emin Tüfekçi: De la Imperiul Roman la Imperiul Otoman, am împărțit (n.r. România și Turcia) aceeași geografie, aceeași mentalitate de management și chiar gusturi gastronomice. Avem aceeași istorie, Suntem împreună încă din perioada romană – peste 2.200 de ani. Mentalitatea de management a romanilor și otomanilor a fost similară: interesul principal era taxele, nu schimbarea limbii, religiei sau culturii locale. Nici romanii, nici otomanii nu au impus limba sau religia lor, spre deosebire de spanioli, portughezi, britanici sau francezi.
De aceea, când vin în România, mă simt ca acasă, nu ca într-o țară străină. De aceea ne simțim noi, turcii, la rândul nostru, ca acasă când venim în România, Grecia sau Bulgaria: tradițiile, reacțiile oamenilor, mâncarea – totul ne este reciproc familiar. Avem cuvinte comune – de exemplu, ciorbă, ceai, papuci etc. Iată, ospitalitatea turcească este motivul pentru care peste un milion de români vin anual în Turcia – pentru vacanță, shopping sau tratament medical: se simt ca acasă. Mediterana este și marea voastră. Sunteți bineveniți oricând în Antalya, Bodrum, Marmaris, Cappadocia sau Pamukkale.

O filosofie sănătoasă reflectată în prosperitate și siguranță: „Nu toleranță, ci acceptare și dragoste”

Deniz Emin Tüfekçi: Turcia are 42 de civilizații diferite. Fiecare pas în Anatolia dezvăluie ceva nou – Troia, Pergamon, Efes, Aphrodisias, civilizația lyciană (unde femeia era dominantă), Sagalassos(la 1.700 m altitudine, livezi de trandafiri, plantații de ceai și alune pe malul Mării Negre).

Locuiesc pe Insula Prinților iar aici avem o moschee, trei biserici, o sinagogă și o școală teologică ortodoxă. Vecinii mei sunt creștini catolici sau ortodocși, evrei, armeni. Ne respectăm reciproc și ne împărtășim tradițiile – ouăle de Paști colorate sau carnea de la sacrificiu. Aceasta este filozofia noastră: nu toleranță, ci acceptare și dragoste adevărată.

Filosofia lui Mevlana Rumi spune „Vino, oricine ai fi, vino!”. Turcia este o țară a înțelegerii, ospitalității și păcii: „Pace în țară, pace în lume” este motto-ul lui Mustafa Kemal Atatürk (n.r.: 1881–1938, fondatorul și primul președinte al Republicii Turcia. Este considerat arhitectul modernizării țării, transformând-o dintr-un imperiu otoman multietnic aflat în declin într-un stat național laic și democratic).  Turcia primește imigranți de mii de ani și este o casă pentru oricine trăiește pe acest pământ, indiferent de religie. Este o țară seculară bazată pe dragoste de Dumnezeu, nu pe frică – o filosofie apropiată de cea a lui Mevlana Rumi.

Rămâne Turcia o destinație de vacanțe sigură în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu?

Deniz Emin Tüfekçi: Turcia este extrem de sigură. Toate zborurile din Europa, Rusia, Orientul Mijlociu și Africa trec prin spațiul aerian turc – este un semn clar de siguranță.
Doar în urmă cu o săptămână, hotelurile din Istanbul aveau o ocupare medie de 62%, adică 140.000 turiști pe zi doar în Istanbul. Oamenii vin fără teamă. Turcia menține relații bune cu toți vecinii și caută soluții de pace.

Are România vreo șansă pentru a relansa un turism care să atragă miliarde euro, nu să le gonească peste granițe?

Codruț Burdujan: Dacă ați fi, ipotetic, președintele unei asociații a managerilor din România sau ați lucra la Ministerul Turismului, cum ați restarta sectorul?

Deniz Emin Tüfekçi: Trebuie să promovați intens. Desigur, trebuie implicați jurnaliști și influenceri, agenții de turism. Faceți tururi de familiarizare. Cooperați cu Turkish Airlines pentru pachete combinate Turcia-România. Concentrați-vă pe cei două miliarde de oameni aflați la maximum cinci ore de zbor: Europa de Est, Rusia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord.

Este necesară o planificare de stat + sector privat, cu promovare agresivă și diverse parteneriate, de exemplu cu Turkish Airlines, Tarom și agenții de turism.  România are un potențial extraordinar – litoral frumos, munți, castele, natură. Problema principală este lipsa de promovare.

Aveți infrastructură bună, hoteluri de calitate. Trebuie însă planificare strategică, educație în turism, investiții treptate și o viziune clară dinspre stat împreună cu sectorul privat. Am vizitat Sinaia – un castel superb, o catedrală superbă, natură, sunetul apei… De-asemenea, Brașovul este un loc exclusivist. Trebuie să promovați mai mult aceste locuri, nu doar litoralul.

După 50 de ani, Turcia a ajuns de la un milion de turiști și 700 milioane dolari venit la 65 milioane turiști și profit de 65 miliarde dolari. Totul s-a făcut pas cu pas, cu planificare, cu viziune pe termen lung, exact cum am făcut noi în ultima jumătate de secol.

Trebuie să construiți o elită profesională: școli și universități de turism, formare continuă. Folosiți experiența managerilor turci de hoteluri. Ei sunt căutați în toată lumea pentru că știu cum să aducă turiști de calitate. Dacă aș fi manager într-un grup hotelier românesc, l-aș putea face numărul unu; știu cum să aduc turiști britanici, germani, francezi și cum să fac oamenii fericiți. Este rândul nostru să vă invităm să vă inspirați astăzi din experiența turcească, poate fi un plus uriaș pentru turismul românesc.

Vă mulțumesc pentru această ocazie. Cu siguranță vom rămâne în legătură când voi vizita din nou România.


Notă editorială: Interviul subliniază că succesul Turciei nu este accidental, ci se datorează unei viziuni strategice pe termen lung. De-asemenea, este rezultatul unei elite profesionale – formată cu consecvență în timp de două generații – care a știut să preia modele funcționale (precum cel românesc din anii ’70-’80) și să le rafineze prin investiții masive în promovare, ospitalitate autentică. Așa cum noi ne-am făcut datoria – nu am mers în Turcia doar pentru a ne desfăta ci și pentru a învăța – este rândul celor care se perindă pe la Ministerul Turismului să demonstreze că lasă generațiilor următoare mai mult decât explicațiile nepăsării, corupției, incompetenței și neputințelor. Le dorim succes.

48 cititori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.