O sumară analiză a structurii și numărului electoratului român

Conform datelor statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (I.N.S.), la data de 01.01.2016, populația României era în număr de aproximativ 19.500.000 locuitori.

Din acest număr total, circa 3.500.000 de cetățeni români sunt stabiliți cu forme legale sau mai puțin legale în străinătate.

Se estimează că populația efectiv rezidentă în România era la data de 01.01.2016 era de circa 16.000.000 de locuitori.

Din date obținute pe surse (neoficiale) se estimează că circa 5.300.000 de locuitori nu au încă drept de vot (copii, tineri sub vârsta de 18 ani, deținuți, migranți, apatrizi etc.).

Rezultă că populația rezidentă în România cu drept de vot este în jur de circa 10.700.000 locuitori, din care, din evaluările statistice efectuate din anul 1990 și până în prezent, se așteaptă să participe efectiv la votul din luna decembrie circa 5.350.000 de locuitori.

Totodată, în mod optimist, se estimează că românii din diasporă se vor prezenta la vot în număr maxim de 1.150.000, rezultând un număr total de persoane care ar putea participa la acest vot de circa 6.500.000 votanți.

STRUCTURA ELECTORATULUI:

• Electoratul din mediul rural care se estimează că va participa la vot este de circa 3.210.000 locuitori, din care circa 2.660.000 cetățeni care trăiesc la limita pragului de sărăciei.
• Electoratul din mediul urban care poate ieși la vot este de circa 2.140.000 cetățeni.
• Electoratul din diasporă care va participa la vot poate fi în variantă optimistă de maxim 1.150.000 cetățeni.

STRUCTURA ELECTORATULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ CARE ESTE REZIDENT ÎN ROMÂNIA:

• Tineri care vor ieși la vot (cu vârsta între 18 și 35 de ani), maxim 1.000.000 locuitori.
• Populația activă care va participa la vot (cu vârsta între 36 și 60 de ani), maxim 1.800.000 cetățeni.
• Vârstnici (peste 60 de ani), circa 2.550.000 locuitori.

Pentru realizarea pragului electoral de către o formațiune politică (minim 5 % din totalul voturilor exprimate), se estimează ca necesar obținerea a minim 325.000 voturi.

S-a estimat că noile formațiuni politice, pentru a aspira să treacă pragul electoral, vor trebui să aibă un mesaj clar care să se adreseze prioritar populației vârstnice din mediul urban și rural pentru combaterea sărăciei (ex.: mărirea punctului de pensie, asistență sanitară și medicamente în sistem bine subvenționat de stat, etc.) și tineretului cu oferte de constituire și implicarea lor în viitoarea clasă de mijloc prin politicile care urmează a fi promovate (ex.: facilitarea la noi locuri de muncă, salariul minim raportat la valoarea coșului zilnic, favorizarea de împrumuturi bancare pentru promovarea de noi activități în mediul urban și rural etc.).

Un alt segment foarte sensibil și posibil favorabil în obținerea de voturi îl constituie mesajul pentru mediul rural cu un program gen ”Salvați satul românesc”, cât și în domeniul protecției mediului înconjurător (ex.: asigurarea siguranței existențiale prin diminuarea riscurilor la inundații a localităților, eliminarea disfuncțiilor generate populației prin exploatarea nechibzuită a resurselor naturale, diminuarea indicelui de poluare a componenților mediului înconjurător), cât și politici pentru combaterea declinului demografic.

1140 cititori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.